Poate rata România oportunitatea integrării totale în piețele internaționale? (Partea 1 – Uniunea Europeană)

După cum bine se știe evoluția economiei unei țări depinde în mare măsură de strategia de pătrundere și dezvoltare pe piețele internaționale. Integrarea României în piețele internaționale este un proces în curs de desfășurare, care a început în ultimele trei decenii și continuă să evolueze. Intrarea României în Uniunea Europeană a deschis oportunități semnificative pentru economia românească.

Liviu Vornicu susține că aderarea României la UE a facilitat accesul la una dintre cele mai mari piețe interne din lume, o piață cu peste 500 de milioane de consumatori. Prin această aderare țara noastră a devenit parte a unei uniuni vamale și a unei piețe unice, în care bunurile, serviciile, persoanele și capitalul circulă liber între statele membre, beneficiind în acest mod de liberalizarea comerțului cu celelalte state membre și de eliminarea tarifelor vamale.

Stirile PROTV

ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum a fost posibil ca pilotul de parapantă să cadă din aer, când zbura cu o turistă, lângă Brașov

RomaniaTV

Big Brother! Lege noua pentru toţi românii, atenţie mare!

Ca parte a procesului de integrare România a devenit membră a unor organizații internaționale precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Această apartenență a contribuit la consolidarea relațiilor comerciale și economice cu alte țări membre și a oferit o platformă pentru promovarea intereselor românești pe plan internațional.

De asemeni, Liviu Vornicu spune că integrarea a însemnat încheierea mai multor acorduri comerciale, atât în cadrul UE, cât și cu țări și regiuni dinafara Uniunii. Aceste acorduri au înlesnit comerțul și investițiile și a oferit oportunități pentru companiile românești de a-și extinde activitatea pe plan internațional. Exemple de astfel de acorduri sunt Acordul de Comerț și Cooperare Economică România-Turcia și Acordul de Comerț Liber Central European (CEFTA).

Chiar dacă intrarea României în Uniune, promovată românilor ca El Dorado-ul bunăstării mult-visate, nu a atins încă așteptările majorității românești, nu putem să catalogăm aderarea ca un eșec, deoarece în acest moment statul român face parte din structurile de decizie ale UE și cooperează cu celelalte state membre în luarea de decizii politice și în soluționarea problemelor economice comune, inclusiv în domeniul securității și apărării.

Integrarea nu s-a putut realiza fără ca România să adopte și să implementeze legislația și standardele UE în diverse domenii, spune Liviu Vornicu, cum ar fi protecția mediului, drepturile lucrătorilor, sănătatea și siguranța alimentară. Acest proces de armonizare a legislației a permis României să se alinieze la standardele și reglementările UE, asigurând calitatea și conformitatea produselor și serviciilor sale.

De-a lungul timpului experții în economie, politică, și alte domenii de interes național au trecut de la laudele fără sfârșit a înfăptuitorilor aderării și a liderilor europeni la critici agresive a modului de abordare și adoptare a directivelor europene de către factorii de decizie români și a aplicarii dublului standard la adresa poporului român de către factori de decizie europeni. Cu toate acestea, integrarea României în piața Uniunii Europene poate fi considerat un pas înainte pentru dezvoltarea economiei românești în noua strategiei continentală și nu  numai.

Unul din cele mai dezbătute beneficii ale integrării în UE a fost și rămâne obținerea de fonduri europene prin intermediul politicii de coeziune, care vizează reducerea disparităților economice și sociale între regiuni. Aceste fonduri sunt utilizate pentru investiții în infrastructură, dezvoltare regională, educație, cercetare și inovare, și susțin creșterea economică și dezvoltarea durabilă în țară. Deși sunt puse la dispoziția statului român încă de la intrarea în Uniunea Europeană absorbția acestor fonduri a fost în permanență un coșmar pentru specialiștii români datorită birocrației sau uneori a lipsei de impetuozitate în a le obține, cu toate că am avut aproape de noi multiple exemple de bună practică în țări precum Ungaria și Polonia, mai transmite Liviu Vornicu.

Liviu Vornicu este de părere că un alt beneficiu este dreptul cetățenilor români de a lucra și de a se stabili liber în alte state membre ale UE. Aceasta integrare a permis cetățenilor români să profite de oportunitățile de angajare și de mobilitate în întreaga Uniune. Dacă pentru persoane reprezintă într-o anumită măsură un acces la bunăstare, pentru stat este un ușor dezavantaj întrucât emigrează resursa umană specializată creindu-se dezechilibre majore pe piața românească a forței de muncă.

Spun bunăstare într-o oarecare măsură deoarece cetățeanul român, de multe ori, primește drept contravaloare a muncii prestate în străinătate un salariu inferior cetățeanului din țara de adopție, chiar dacă sunt pe aceeași treaptă a obligațiilor de muncă. Principalele destinații ale forței de muncă românești includ statele membre ale Uniunii Europene, în special Italia, Spania, și Germania.

Liviu Vornicu  anunță că alt avantaj al integrării în Uniune a fost atragerea de investiții străine directe în România. Multe companii internaționale și-au deschis filiale sau au investit în fabrici și în infrastructură. Aceste investiții au adus tehnologie nouă, know-how și au creat locuri de muncă, stimulând creșterea economică a României. Companiile internaționale au investit în diverse sectoare, cum ar fi industria auto, industria IT, sectorul energetic și sectorul alimentar.

Mai mult, aceasta integrare a dus la creșterea exporturilor și importurilor României în cadrul UE. Companiile românești au avut oportunitatea de a-și extinde activitatea în alte țări și de a-și promova produsele pe piețele internaționale.

În ultimii ani s-a putut observa o creștere semnificativă a exporturilor, acestea fiind diversificate și incluzând produse precum mașini și echipamente, produse agricole, textile, electronice și software. Principalele destinații ale exporturilor românești sunt statele membre ale UE, dar și alte țări din afara Uniunii cum ar fi Statele Unite, China și Turcia. Totodată, statul român a acoperit lipsa producției de anumite bunuri importând o largă varietate de produse din întreaga lume, inclusiv mașini și echipamente, produse chimice, combustibil, produse alimentare și materii prime. Principalele țări furnizoare pentru țara noastră sunt Germania, Italia, Ungaria și China.

În pofida realelor beneficii obținute, integrarea României în piața Uniunii este un proces complex, transmite Liviu Vornicu, deoarece există încă provocări printre care aș aminti intrarea în zona Schengen, competiția cu produse puternic subvenționate de statele membre exportatoare. Trebuie însă să privim și partea plină a paharului și anume oportunitățile pe care ni le oferă această apartenență și aici aș menționa consolidarea capacității de export, îmbunătățirea infrastructurii, stimularea inovației și diversificarea economică. Prin menținerea eforturilor de modernizare și dezvoltare la un nivel ridicat, România poate continua să profite de integrarea atât în piața europeană, cât și în alte piețe internaționale și să-și consolideze poziția în economia globală.