Pluguşorul – Tradiţii şi obiceiuri

Pluguşorul este un obicei pe care toţi romanii îl practică pentru a sărbători Anul Nou. Chiar dacă pluguşorul este în primul rând un obicei agrar şi doar aopoi o colinda, acesta are rădăcini adânci în spiritualitatea autohtonă. În cadrul colindei se întâlnesc şi elemente teatrale în timp ce principalul subiect este toată munca depusă pentru obţinerea pâinii cea de cu toate zilele. Alături de Sorcova, Pluguşorul este una dintre cele mai importante colinde pe care romanii le practica de sărbătorile de iarnă.

Precum îi spune şi numele, plugul, împodobit cu hârtie colorată, flori, panglici este o prezenta constantă în cadrul colindei. De asemenea, acesta este chiar şi mai mult, o prezenta simbolica pe când uratorii merg să colinde oficialităţile.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

Pluguşorul – Tradiţii şi obiceiuri

În seara Ajunului de An Nou Pluguşorul se recita din casă în casa până când razele soarelui îi dezmiardă dimineaţa pe micii colindători. Conform tradiţiei, aceasta era practicat doar de copii sau adolescenţi. Totuşi, conform tradiţiei populare, în trecut pluguşorul era practicat doar de bărbaţii în puterea vârstei.

În unele judeţe precum Botoşani sau Galaţi se obişnuia ca şi femeile să facă parte din ceaţă şi să meargă la colindat. Totuşi, cetele erau relativ mici, de doar 2-3 inşi. În schimb, erau şi cete mai mari care obişnuiau să îşi aleagă un vătaf. Pe când recitarea textului începea, aceasta era însoţită de sunetul clopoţeilor, al buhaiului, dar şi de pocnituri de bice.

Pluguşorul – Tradiţii şi obiceiuri

În unele regiuni obiceiul de Pluguşor este mult mai complex, fiind incorporate şi unele instrumente muzicale pentrum fluierul, toba, cobză, vioara sau cimpoiul. De asemenea, nelipsite erau până şi pocnitorile sau puşcoacele, care aveau menirea de a amplifica atmosfera zgomotoasă specifica obiceiului.

Unii cercetători sunt de părere că acest obicei avea loc la începutul primăverii, aşa cum Anul Nou se sărbătorea mai demult. După ce dată de Anul Nou a fost stabilită pe 1 ianuarie, se crede că obiceiul a migrat şi el. După colindat, gazdele ofereau colindătorilor colaci, fructe sau chiar cârnaţi.

Dacă în unele zone se practica Plugul cel Mare, tras de boi sau purtat de copii, în Muntenia, Moldova şi Dobrogea acesta a fost înlocuit cu buhaiul.