Planurile lui Emil Boc par să se năruie. O decizie a ÎCCJ precizează că primăriile nu au dreptul să le ceară „donații” investitorilor

O decizie a ÎCCJ îi pune beţe în roate lui Emil Boc. Primarul Clujului are o tradiţie, prin care solicită investitorilor să cedeze o parte din teren în schimbul emiterii Autorizației de Construire și a certificatului de recepție a lucrărilor. Doar că, la data de 17 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât definitiv ca primăriile care recurg la astfel de mârşăvii încalcă un drept fundamental reglementat de dispozițiile art. 44 din Constituția României, și anume titlul de proprietate.

Aşadar, decizia nr. 542 din 17 martie 2022, Secția I civilă ICCJ – Servitute de utilitate publică instituită asupra unei suprafeţe de teren, proprietate privată, precizează următoarele: Condiționarea proprietarului pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie de dezmembrarea terenului în parcele distincte şi renunţarea la dreptul de proprietate asupra suprafeţei afectate servituții de uz public. Constatarea nulității absolute a declarației notariale de renunţare la dreptul de proprietate. Existenţa unei cauze ilicite, imorale. Atingerea adusă dreptului de proprietate. Constatarea exproprierii în fapt. Obligarea unității administrativ-teritoriale la plata unei juste despăgubiri.

RomaniaTV

Nicuşor Dan, mesaj important pentru români înaintea desemnării premierului

Observatornews.ro

Schema prin care tot mai mulţi români îşi reduc creditele ipotecare chiar şi cu 100.000 de euro

De asemenea, amintim că la finalul anului 2021, primarul Emil Boc a început să asfalteze o stradă pe care se construiesc zeci de blocuri. Straniu în această mișcare este că una dintre beneficiarii proiectului imobilar este Elena Udrea.

13:51, 09 Jun 2025

FOTO Garsonieră de 15 metri pătrați la 82.000 de euro! Arată ca în filmele horror

O decizie a ÎCCJ îi năruie planurile lui Emil Boc

Planurile primarului Emil Boc sunt acum puse pe pauză, prin această decizie a ÎCCJ, de vreme ce instanţa de recurs a hotărât că „reclamanta este îndreptăţită la obţinerea unei juste despăgubiri, în condiţiile în care dreptul de proprietate, un drept fundamental reglementat de dispozițiile art. 44 din Constituția României, i-a fost încălcat de către parate (administraţia publică locală – n.red), prin impunerea servituții de utilitate publică.

Pierderea elementelor esențiale ale dreptului de proprietate, deşi persoană rămâne, formal, proprietarul bunului, cu privire la care însă nu mai poate exercita nici un atribut din conținutul dreptului, în lipsa unei prealabile şi juste despăgubiri, afectează dreptul, în substanța să, şi reprezintă o încălcare din partea autorităților statului. sancționată de art. 1 din Protocolul nr. 1”.

De asemenea, s-a lăut în considerare faptul că pârâtele au generat, în sarcina reclamantei, o interdicţie în legătură cu un exerciţiu complet al dreptului său de proprietate, determinată de un interes public, dar nu şi-au îndeplinit şi obligaţiile pozitive corelative, și anume de a expropria, în drept, bunul şi de a-i oferi titularei dreptului de proprietate o compensaţie financiară corespunzătoare indisponibilizării bunului.

Această decizie vine în pofida faptului că nu se poate demonstra realizarea unor obiective de politica socială de interes public de către autorităţile statului să fie suportate doar de o persoană anume, în acest caz, reclamantă.

Aşadar, în cazul privării de proprietate, autorităţile au obligativitatea de a stabili despăgubiri pentru bunul pierdut, calculate la valoarea pierderii suferite de proprietar. De asemenea, este de aşteptat ca indemnizarea să survină într-un interval de timp rezonabil de la momentul pierderii proprietăţii, întrucât proporţionalitatea impune că interesele divergente să sufere o satisfacere a lor concomitentă.

Având în vedere aceste condiţii, consecinţele instituirii unei servituți de utilitate publică asupra terenului reclamantei, fără plată vreunei despăgubiri şi fără urmarea procedurilor legale de expropriere care să fundamenteze o astfel de plată, reprezintă o ingerinţă severă în dreptul său de proprietate şi, ca atare, o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenţie”.

În concluzie, instanţa de recurs a stabilit că în mod corect şi cu respectarea dispoziţiilor din legea fundamentală, instanţa de apel a menţinut soluția primei instanțe, de acordare a despăgubirilor către reclamantă, ca mijloc de reparație pentru privarea de proprietatea imobilului în litigiu.

Investitorii au avut numai probleme din cauza acestor „donații” către primărie

Primul păgubit a fost omul de aafaceri Vasile Puşcaş, fostul ginere al lui Ioan Rus, care a fost nevoit să achite suma de 600.000 de lei către ANAF, după ce a „donat” Primăriei Cluj-Napoca un teren cu o suprafață de de 2108 mp, la pachet cu drumul public pe care investitorul l-a făcut pe cheltuiala să.

Bineînţeles, donația a fost de fapt o obligație impusă de municipalitate la momentul eliberării Autorizației de Construire pentru ridicarea ansamblului mixt Platinia de pe Calea Mănăștur, fiind stipulat faptul că lucrările vor fi recepționate numai în momentul în care terenul și drumul gata amenajat vor fi cedate primăriei.

„Tradiția lui Emil Boc” a fost aplicată cu sfințenie și în cazul sensului giratoriu de pe strada Frunzișului pe care a trebuit să-l realizeze Studium Green, firma patronată de milionarul Dorin Bob. La fel ca în cazul omului de afaceri Vasile Pușcaș, Dorin Bob a fost obligat prin autorizația de construire să realizeze un sens giratoriu pentru a primi certificatul de recepție a ansamblului Wings.

În aceeași situație s-au aflat și alţi 11 clujeni asociați care voiau să-și ridice câteva imobile individuale pe strada Soporului, iar Boc le-a răspuns tăios „Vreți case, faceți creșe!”, fiind îndemnați să-l asculte pe edil dacă vor autorizație ca să-și poată ridica o locuință.

Acum însă, după această decizie a ÎCCJ, Emil Boc nu va mai putea să își pună în aplicare celebra „tradiție”.

Sursa: gazetadecluj