România se pregătește să închidă peste 30 de puncte de frontieră începând cu 1 ianuarie 2025, ca urmare a aderării sale la spațiul Schengen și eliminării controalelor pe frontierele terestre interne.
Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Interne, acest pas vine ca urmare a deciziei Consiliului Uniunii Europene, adoptată pe 12 decembrie 2024, care va elimina controalele asupra persoanelor la frontierele terestre dintre România, Bulgaria și Ungaria.
Peste 30 de vămi vor fi închise, după ce România a aderat total la Schengen
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2025, următoarele puncte de trecere a frontierei de stat ale României vor fi închise definitiv:
1. La frontiera româno-ungară:
Punctele de trecere de la Petea, Carei și Urziceni (județul Satu Mare), Valea lui Mihai, Săcuieni, Episcopia Bihor, Borș și Salonta (județul Bihor), Vărșand, Curtici și Tudor Vladimirescu (județul Arad), Nădlac, Nădlac II și Cenad (județul Timiș), și Beba Veche (județul Timiș).
2. La frontiera româno-bulgară:
Punctele de trecere de la Calafat, Bechet și Corabia (județul Dolj), Turnu Măgurele și Zimnicea (județul Teleorman), Giurgiu (județul Giurgiu), Oltenița și Călărași (județul Călărași), Ostrov, Lipnița, Dobromir și Negru Vodă (județul Constanța), și Giurgiu II (județul Giurgiu).
3. Puncte de trecere a frontierei la Marea Neagră și Dunărea maritimă:
Brăila (județul Brăila) și Cernavodă (județul Constanța).
Controalele nu vor dispărea în totalitate
Eliminarea acestor puncte de frontieră este o măsură necesară pentru a facilita libera circulație în cadrul Spațiului Schengen, iar măsurile administrative vor implica adaptări organizaționale pentru asigurarea funcționării fără controale la frontierele interne cu Ungaria și Bulgaria. În ciuda acestei eliminări a controalelor, Poliția de Frontieră Română va continua să desfășoare activități de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, conform prevederilor Codului Frontierelor Schengen.
Documentul oficial subliniază că, în pofida absenței controlului fizic la frontieră, autoritățile române, împreună cu cele bulgare și ungare, vor coopera mai eficient pentru prevenirea infracțiunilor și pentru supravegherea transfrontalieră. De asemenea, echipamentele și infrastructura deja existente la punctele de frontieră vor fi utilizate în scopuri de combatere a migrației ilegale și pentru sprijinirea activităților de prevenire a infracțiunilor transfrontaliere.
Este important de menționat că măsura închiderii punctelor de frontieră se aplică doar la acele locații care nu vor mai fi necesare în contextul circulației libere între țările membre ale Uniunii Europene. Punctele de trecere strategice, cum ar fi cel de la Calafat, vor rămâne deschise pentru circulația internațională, asigurând în continuare conectivitatea între România și vecinii săi.
Această decizie vine într-un context mai larg de integrare a României în zona Schengen, un pas important în consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii Europene, care urmăresc un control mai eficient al frontierelor externe, în timp ce facilitează circulația persoanelor în interiorul Uniunii.