Pericolul neștiut al mușcăturii de căpușă

Pericolul neștiut al mușcăturii de căpușă. Odată cu sosirea anotimpului cald, riscul de a fi mușcați de căpușe este tot mai mare. Căpușele sunt organisme parazite, se găsesc în iarbă și se pot, foarte ușor, prinde de pielea umană sau de blana animalelor.

Unul dintre cele mai cunoscute mituri este că, dacă intri în contact cu o căpușă dezvolți Boala Lyme (o boală gravă). Acest aspect nu este întru totul adevărat, doar căpușele infectate cu Borrelia transmit această boală, și doar dacă aceasta a apucat să te înțepe. Simplul contact cu ea nu prezintă niciun pericol.

Stirile PROTV

Prieteni până la moarte. Luca și Cristian, doi alpinişti dispăruți de cinci zile, găsiți morți în a treia zi de Crăciun

RomaniaTV

Iubitul lui Bahmu, discuție cu Honorius Prigoană. Ce și-au spus cei doi. ”L-am contrazis și i-am demonstrat că nu e corect ce mă punea să fac”

Pericolul neștiut al mușcăturii de căpușă: Câte tipuri de căpușe există

Căpușele sau ixodidele sunt un ordin de acarieni ectoparaziți ai reptilelor, păsărilor și mamiferelor, cu mod de hrănire obligatoriu hematofag și intermitent.

Varietățile de căpușe sunt ușor diferite în SUA și în Europa. În general, pe continentul nostru circulă trei tipuri, dar una singura – Ixodes ricinus poate transmite boli precum borelioza (maladia Lyme). Aceasta are forma globuloasă, măsoară până la 4mm, are culoare brun-neagră și seamană cu bobul de ricin. Se hrănește pe animale și om și, în afară de boala Lyme mai poate poate transmite și febra pătată a Munților Stâncoși, tifosul Sao Paolo, febra Colorado.

În România au fost identificate 27 specii de căpușe, Ixodes ricinus fiind cea mai frecventă specie. Această specie depune la suprafața pământului ouă din care ies larvele parazitare pe diferite animale mici din pădure (șopârle, păsări, mamifere). După metamorfoză, se urcă pe plante și atacă animalele mari și oamenii.

Căpușele pot ciupi orice zonă a corpului, dar preferă anumite locuri: spatele urechilor, ceafa, axilele, abdomenul, zona inghinală, partea posterioară a genunchilor.

Pericolul neștiut al mușcăturii de căpușă: Ce pățești când te mușcă o căpușă

Mușcătura ei este mai periculoasă pentru oameni, din cauza riscului crescut de infecție și a bolilor grave care pot apărea.

Dacă afli la timp că ai fost mușcată de o căpușă, șansele de vindecare cresc considerabil și scade riscul apariției unor complicații pe termen lung. Orice persoană care iese la iarbă verde este expusă pericolului de a fi mușcată de o căpușă. Când se întâmplă asta, vizita la medic este esențială, pentru că din acel moment, pacientul este expus la boli grave. Febra pătată a Munților Stâncoși este o boală infecțioasă extrem de gravă, cauzată de bacteria „rickettsia rickettsii”, ce se transmite la om prin mușcătura de căpușe.

Boala Lyme este produsă de bacteria Borrelia Burgdorferi, transmisă omului prin mușcătura de căpușă. Semnul apare pe locul mușcăturii și se extinde ulterior. Iritația poate fi însoțită de simptome asemănătoare celor produse de răceală, precum dureri de cap, oboseală, subfebrilitate, dureri de corp și mărirea ganglionilor.

Babesioza este produsă de bacteriile Babesia microti și Babesia Divergens și se transmite la om prin mușcătura de căpușă. Primele simptome pot apărea la câteva săptămâni și chiar luni după mușcătură, sunt asemănătoare cu cele cauzate de răceală și includ febră ridicată, însoțită de frisoane și transpirații, dureri de cap, dureri musculare, greață și pierderea apetitului. Bacteria Babesia infectează celulele roșii și pot duce la distrugerea lor prematură de ficat și splină, situație în care apare anemia.

Căpușele la câini

Căpușele nu zboară și nici nu sar, însă se vor cățăra cu ușurință pe blana animalelor, atunci când acestea se plimbă prin iarbă.

Odatp ajunsă pe câini, căpușa se atașează cu regiunea bucală de pielea acestuia și se hrănește cu sânge, provocând înroșirea și iritarea pielii, în locul mușcăturii.

Mai mult, prin mușcătura lor, căpușele pot transmite boli parazitare, virale sau infecții bacteriene care pun în pericol viața câinelui, fiind foarte violente și afectând sistemul imunitar sau nervos.

Cele mai cunoscute sunt: Boala Lyme, Anaplasmoza, Hepatozoonoza, Ehrlichioza ți Babesioza.

Căpușele sunt atrase de gazde prin căldura corpului, prezența dioxidului de carbon din respirație și a altor mirosuri asociate.

Paraziții sunt vizibili pe pielea animalului, în special pe măsură ce cresc în urma hrânirii – de obicei se atașează în zonele mai ferite, cu piele subțire, ale corpului: subraț, la baza urechilor, în zona gâtului. De asemenea, căpușele pot fi detectate și la atingere, deoarece au suprafața corpului destul de dură. Alte semne ale prezenței lor sunt iritațiile pielii și roșeața.

Pentru a scoate căpușa, împarte în două părul câinelui în jurul căpușei, pentru ca aceasta să fie vizibilă. Folosește o pensetă subțire dar solidă și apucă parazitul cât de aproape de piele posibil. Trage ușor în sus cu siguranță, aplicând presiune pe piele, până când căpușa se desprinde. Curăță zona mușcăturii cu dezinfectat. Căpușa poate fi omorâtă prin punerea în alcool. Dacă parazitul a stat atașat mult timp, este recomandat să duci câinele la un cabinet veterinar pentru testare.

Când apuci căpușa cu penseta, nu o răsuci, i se poate rupe piesa bucală și rămâne atașat în piele. Nu apăsa pe corpul căpușei, când aceasta este atașată. Sunt șanse să împingi sângele infectat din căpușă în organismul câinelui.

Pericolul neștiut al mușcăturii de căpușă: Bolile transmise de căpușe

Căpușele se hrănesc din sângele mamiferelor, reptilelor și a păsărilor. În momentul mușcăturii, căpușa eliberează o substanță anticoagulantă, imunospresoare și antiinflamatorie , astfel încât gazda nu simte că a fost mușcată.

Căpușa poate transmite o bogată arie patogena precum bacterii, spirochete, rickettsia, protozoare, virusuri și toxine. Dar nu toate căpușele sunt purtătoare de boli, deci nu orice mușcătură de căpușă cauzează boli.

În Europa, bolile cauzate de căpușe la oameni sunt:

– encefalita de căpușe ( transmisă prin ixodes ricinus)

– boala Lyme (borelioza Lyme – transmisă prin ixodes ricinus)

– febra recidivantă (cauzată de Borrelia)

– febra hemoragică de Crimeea – Congo (transmisă prin hyalomma marginatum)

– febra butunoasă (cauzată de rickettsia conori)

– anasplamoza

Boala Lyme

Boala Lyme este produsă de bacteria Borrelia Burgdorferi, transmisă omului prin mușcătura de căpușă. Specialiștii de la Centrul de Control și Prevenire a Bolilor susțin că între 70 – 80% dintre oamenii infectați cu Borrelia Burgdorferi prezintă, la început, o iritație pe piele, denumită eritemul migrator.

Semnul apare pe locul mușcăturii și se extinde ulterior. Iritația poate fi însoțită de simptome asemănătoare celor produse de răceală, precum dureri de cap, oboseală, subfebrilitate, dureri de corp și mărirea ganglionilor.

Netratată, infecția poate evolua până la contractarea mușchilor gâtului, slăbirea mușchilor feței, durere și anormalități ai mușchilor inimii. Pe termen lung, Borrelia Burgdorferi poate cauza artrită la genunchi, șolduri și umeri pentru 60 % dintre pacienți. Tratamentul cu antibiotice, efectuat în orice stadiu al bolii, este eficient în majoritatea cazurilor.

Cum scoți în siguranță o căpușă din piele

Cei mai mulți se tem să scoată singuri căpușele înfipte în piele, din cauză că există riscul ca apucând-o de corp, aceasta să se rupă să rămână capul înfipt în piele. Astfel se poate produce o infecție nedorită.

Iată câteva metode să scoți în siguranță o căpușă din piele:

– Bățul de chibrit

O metodă veche, de mare succes pentru îndepărtarea unei căpușe înfipte în piele este folosirea unui băț de chibrit. Se umezește ușor capul bățului de chibrit, și se trasează câteva cercuri în jurul locului unde se află căpușa. La scurt timp, căpușa își va scoate singură capul din piele, și va ieși de bunăvoie pe bățul de chibrit, atrasă fiind de mirosul puternic de fosfor. Acest procedeu simplu se poate încerca îndată ce am fost mușcați de o căpușă, sau la mai multe zile, când am observat căpușa în piele.

– Untură de porc

Atunci când observăm că avem o căpușă prinsă în corp, trebuie să acoperim toată cu multă untură solidă și să așteptăm 3-4 minute. Untura va astupa complet căpușa și zona de piele afectată și din cauza lipsei totale de aer și a riscului de sufocare, se va desprinde singură și va scoate capul din piele. Dacă nu s-a desprins de la prima aplicare, se mai pune o dată untură în strat gros.

– Tinctură de iod

Se umezește bine o bucată de vată în tinctură de iod (nu iod simplu), și se aplică pe căpușă. Se ține așa 4-5 minute, până când căpușa se desprinde singură. Tinctura de iod se găsește la farmacii. În cazul în care căpușa este prinsă adânc în piele, operațiunea se repetă de mai multe ori.

– Acetonă

Atunci când observăm că avem o căpușă înfiptă sub piele – pe braț, pe picior, pe coapsă, pe spate sau în orice alt loc, este de ajuns să umezim o bucată de vată în acetonă și să o aplicăm pe căpușă. În câteva minute, ea va cădea singură. La final, dezinfectăm zona cu iod și ungem cu cremă de gălbenele și propolis.

Tratamentul mușcăturii de căpușă

Tratamentul este tratament antibiotic. Antibioticele care se folosesc sunt:Amoxicilina, Augmentin, Cefuroxim, Doxiciclina (la copiii peste 8 ani). În afectarea neurologică se face tratament injectabil cu Penicilină sau Ceftriaxon. Se pot administra și antiinflamatoare nesteroidiene.

Durata tratamentului diferă în funcție de stadiul bolii:

– infecția localizată cutanată: 10-14 zile

– infecția diseminată: 20-30 zile

– afectarea neurologică: 2-4 săptămâni

– artrita:1-2 luni.