Pericol imens la centrala nucleară Kursk! Avertismentul șefului Agenției Internaționale pentru Energie Atomică

La centrala nucleară Kursk există riscul unui incident nuclear, iar situația este „gravă”, a declarat marți Rafael Grossi, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Cu toate acestea, Grossi a precizat că centrala funcționează în prezent la niveluri foarte apropiate de cele normale. El a menționat că centrala utilizează reactoare nucleare sovietice de tip RBMK, dar a respins comparațiile cu dezastrul de la Cernobîl, conform rapoartelor Reuters și Interfax.

Grossi a făcut aceste declarații într-o conferință de presă după o vizită la centrala din regiunea Kursk, subliniind că scopul său a fost „să evalueze personal situația” și să colaboreze cu colegii ruși pentru a găsi soluții la problemele existente.

RomaniaTV

Guvernul ia banii românilor de pe card încă o săptămână. Sumele, cel puţin 5.000 de lei, ajung direct în Trezorerie

Observatornews.ro

Cu cât contribuie industria IT la PIB-ul României. Iancu Guda: "Absolut fabulos!"

El a explicat că reactoarele RBMK ale centralei nu sunt dotate cu carcase de izolare, ceea ce le face mai vulnerabile la atacuri, cum ar fi lovituri de artilerie sau atacuri cu drone. În ciuda acestui fapt, Grossi a asigurat că, din ce a observat la fața locului, centrala funcționează aproape de parametrii normali.

Comparații între situația de la Kursk și dezastrul de la Cernobîl

Rusia este singura țară care mai operează astfel de reactoare, RBMK fiind un tip de reactor nuclear proiectat în timpul Uniunii Sovietice. După catastrofa de la Cernobîl din 1986, cauzată de un defect de proiectare, majoritatea reactoarelor RBMK au fost modernizate sau dezafectate. În afară de Rusia, doar Ucraina și Lituania au mai folosit acest tip de reactoare, dar și acestea au fost închise în 2000 și, respectiv, 2009.

La centrala nucleară Kursk, două reactoare RBMK rămase în funcțiune sunt programate pentru închidere în 2029 și 2030, după ce alte două reactoare au fost dezafectate în 2021 și 2023. În plus, Rusia mai operează cinci astfel de reactoare în centralele nucleare din Leningrad și Smolensk.

Grossi a respins comparațiile între situația de la Kursk și dezastrul de la Cernobîl, calificându-le drept „exagerate”. El a subliniat că „pericolul” de la centrala Kursk provine din apropierea frontului de luptă din regiunea respectivă, fără a preciza distanța exactă până la centrala nucleară.

Pe 9 august, Grossi a avertizat pentru prima dată asupra pericolului din regiune, când luptele se desfășurau la aproximativ 60 de kilometri de centrală. De atunci, există informații contradictorii privind avansul forțelor ucrainene și respingerea acestora de către armata rusă.

Grossi a mai subliniat că, deși funcționarea aproape normală a centralei Kursk este un semn pozitiv, aceasta ridică totodată îngrijorări suplimentare legate de siguranța sa în cazul unui atac. Agențiile de presă ruse, precum TASS, au relatat că Grossi ar fi observat urme de lovituri cu drone la centrală, dar aceste afirmații nu au fost confirmate de sursele internaționale.