Suntem foarte aproape ca pensiile și salariile să înghețe din 2025 pentru că datoria externă a României a ajuns la cote alarmante. Pensionarii români ar putea primi o lovitură dură din partea statului român care se împrumută în fiecare lună cu sume amețitoare de bani.
Pensiile și salariile ar putea îngheța din 2025
România se confruntă cu un pericol iminent de înghețare a veniturilor populației, în contextul în care datoria publică continuă să crească alarmant. Datele recente indică faptul că aceasta a depășit pragul de 52% din produsul intern brut (PIB), situându-se la 52,7%, echivalentul a 886 de miliarde de lei. Potrivit legislației în vigoare, dacă nivelul datoriei ajunge la 55% din PIB, statul poate lua măsura înghețării pensiilor și salariilor, o perspectivă tot mai posibilă.
Planul fiscal publicat recent arată o creștere a gradului de îndatorare până la 60% din PIB în anii următori. În anul 2025, datoria publică ar putea atinge pragul critic de 55%, iar până în 2028 se estimează o majorare la 60,87%. În anul 2029, datoria ar putea ajunge la 61,17%, urmând ca în 2030 să scadă ușor la 60,68%. Aceste previziuni indică o presiune tot mai mare asupra bugetului public, iar măsurile necesare pentru reducerea cheltuielilor devin tot mai stringente.
Planul fiscal al statului propune o scădere a cheltuielilor cu pensiile și salariile, dar fără măsuri clare de implementare. Cheltuielile cu personalul bugetar vor fi reduse treptat, de la 9,3% din PIB în 2024, la 8,9% în 2025 și până la 8,3% în 2031. În același timp, cheltuielile cu pensiile, care reprezintă o parte semnificativă a bugetului social, vor fi diminuate de la 12,5% din PIB în 2024 la 10,7% în 2031.
Vor crește pensiile din 2025?
În anii 2025-2026, deși se prevede o creștere a cheltuielilor cu pensiile până la 12% din PIB, perspectiva pe termen lung indică un trend descendent. Aceste reduceri, deși necesare pentru stabilitatea fiscală, ridică întrebări cu privire la impactul asupra nivelului de trai al populației, mai ales în contextul unei economii în care o mare parte a veniturilor cetățenilor depinde de aceste plăți.
În altă ordine de idei trebuie să precizăm faptul că PSD și PNL au dus România într-o mare gaură financiară. În contextul în care criza generată de pandemia de COVID-19 ar fi trebuit să înceteze, criza financiară din România se accentuează. Ce înseamnă acest lucru? România are un deficit bugetar record, avem printre cele mai mari prețuri la energie din Europa, cea mai mare inflație și printre cele mai mari creșteri a prețului la produse. Acest lucru ar putea fi stopat dacă țara ar avea conducători capabili care să nu urmărească doar profitul lor personal.
Creșterea datoriei publice și măsurile de austeritate preconizate creează o situație delicată pentru statul român condus în aceste momente de PSD și PNL prin Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Pe de o parte, este necesară reducerea deficitului bugetar, însă pe de altă parte, aceste măsuri pot afecta grav nivelul de trai al cetățenilor, în special al pensionarilor și al angajaților din sectorul public. Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste politici fără a genera tensiuni sociale majore.