Pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru violatorii şi ucigaşii de minori. Unde a fost adoptată măsura

Pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru violatorii şi ucigaşii de minori. Parlamentul columbian a adoptat un amendament constituţional ce prevede pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru violatorii şi ucigaşii de minori cu vârste de până la 14 ani, scrie AFP.

„În mod excepţional, când un copil sau un adolescent va fi victima unei crime cu intenţie, a unor raporturi sexuale cu violenţă sau în incapacitatea de a opune rezistenţă, se va putea aplica o pedeapsă mergând până la închisoare pe viaţă“, precizează amendamentul votat cu 75 de voturi pentru şi niciunul împotrivă.

Stirile PROTV

Patru copii dispăruți din Constanța sunt de negăsit. Poliţiştii îi caută în toate staţiunile de pe litoral

RomaniaTV

Valeriu Gheorghiţă este pur şi simplu topit! Iubita lui face furori în vacanţă. Imagini senzaţionale cu Monica Bârlădeanu

Textul, aprobat deja de Camera Deputaţilor, va fi promulgat de preşedinte în zilele următoare. El a fost aprobat în unanimitate de cei prezenţi. De menționat că 30 de senatori au părăsit sala înainte de a fi supus la vot.

08:10, 25 Jul 2024

FOTOGigi Becali vrea să desființeze festivalul Untold: „Nu vreau sataniști și nebuni cu muzica!”

Până acum, în Columbia pedeapsa maximă prevăzută de legislaţie era de 60 de ani de detenţie.

Ivan Duque, aflat la putere din august 2018, a făcut din această cauză una din temele sale de campanie electorală şi a promovat discutarea ei în parlament.

„Astăzi, Columbia are un mare motiv de bucurie. Astăzi, Congresul Republicii a adoptat această mare reformă pe care o aşteptau atâtea familii, pe care o speram toţi”, a declarat preşedintele, în alocuţiunea sa zilnică televizată.

Pedeapsa cu închisoarea pe viaţă: Agresorii de minori tind să recidiveze

În Columbia, media zilnică este de aproape doi minori ucişi. Potrivit autorităţii medico-legale, anul trecut peste 22.000 de minori au fost victime ale infracţiunilor sexuale şi 708 ale omorurilor.

În timpul unor lungi dezbateri, promotorii amendamentului au argumentat că agresorii de minori tind să recidiveze. Și că pedeapsa pe viaţă ar fi o modalitate de a-i descuraja. Ei au mai arătat că în ultimii ani s-au înmulţit agresiunile împotriva copiilor. În plus, pedepsele în vigoare, deşi aspre, nu sunt executate integral.

De partea cealaltă, criticii proiectului, printre care parlamentari din opoziţie, cadre universitare şi experţi, au afirmat că înăsprirea pedepselor nu este eficientă în diminuarea agresiunilor. Ei au pledat pentru investirea de resurse în anchetele penale spre a se reduce impunitatea acestor infracţiuni.

„Problema vine din faptul că, în Columbia, 95% din aceste fapte nu sunt pedepsite. Problema nu este ca pedepsele să fie lungi, problema este că nu există anchetă, nu există acţiune serioasă a justiţiei penale”, a declarat senatorul de stânga Ivan Cepeda.

Măsuri mai dure și în România

La noi, plenul Camerei Deputatilor a adoptat recent, în unanimitate și în calitate de for decizional, un proiect de lege care restricționează acordarea beneficiului liberării condiționate pentru o anumită categorie de condamnați și majorarea limitelor de pedeapsă pentru anumite infracțiuni.

Astfel, nu vor mai beneficia de liberare condiționată persoanele condamnate pentru una sau mai multe dintre faptele: omor, omor calificat, exploatarea cerșetoriei, folosirea unui minor în scop de cerșetorie, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, tâlhărie și tâlhărie calificată.

Același proiect prevede ca liberarea condiționată în cazul detenției pe viață poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat efectiv cel puțin 25 de ani de închisoare.

De asemenea, în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 65 de ani, se poate dispune liberarea condiționată. Asta după executarea efectivă a două treimi din durata pedepsei. Doar în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani. Sau a cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani. Proiectul a fost votat în unanimitate de deputați și merge spre promulgare la președintele Klaus Iohannis.