Pe ce loc se poziționează România la nivel mondial și european privind calitatea vieții și bunăstarea socială. Codașă la educație: 73 din 168 de state

Conform studiului realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative, denumit Indicele de Progres Social 2021, România se află pe poziția 44 din 168 de țări, raportat la clasamentul mondial, însă se află pe ultimele locuri în Europa, în ceea ce privește calitatea vieții și bunăstării.

Indicele de Progres Social (IPS), are în vedere măsurarea bunăstării sociale și a calității vieții tuturor cetățenilor din 168 de țări.

România codașă în clasamentul IPS privind calitatea vieții și bunăstarea socială

După ce a mai urcat o poziție, ajungând pe locul 44 din 168 de țări, România încă rămâne pe ultimele locuri în Europa pe privind calitatea vieții și bunăstarea socială după Ungaria și Bulgaria. Din punct de vedere al punctelor, România a primit 78,41 de puncte din 100. Acesta este mai bun decât în anul precedent.

RomaniaTV

Cum arată fiica lui Becali, după 3 nașteri. Imagini extrem de RARE. Teodora e modestă, se îmbracă simplu și nici nu zici că e milionară!

Observatornews.ro

Rezultatele la simulare Evaluare Națională 2025: doar 64% dintre elevi au luat note mai mari sau egale cu 5, la limba română

Pentru a determina Indicele de Progres Social (IPSD) dintr-o țară, se iau în calcul trei dimenisuni principale de analizat. Aceasta se bazează în mod special pe o metodologie bine pusă la punct unde punctajul se acordă în funcție de încadrarea privind îndeplinirea nevoilor de bază precum hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală, nevoile ce țin de bunăstare (accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului) și cele care țin de oportunitate cum sunt drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată

„Ne-am fi aşteptat ca pandemia de COVID-19 să anuleze progresul social înregistrat pe parcursul a câţiva ani, dar este remarcabil faptul că, anul acesta, indicele la nivel global este uşor mai ridicat decât cel de anul trecut (65,05 puncte din 100, comparativ cu 64,68, în 2020). Acest aspect demonstrează cât de rezistenţi şi plini de resurse sunt oamenii, organizaţiile şi societăţile atunci când se confruntă cu dificultăţi mari şi persistente.

În acelaşi timp, toţi ne-am dori să vedem România avansând de pe ultima poziţiei în Europa, lucru care nu s-a întâmplat anul acesta, în ciuda progresului înregistrat de ţara noastră în toate cele trei categorii analizate – nevoi de bază, bunăstare şi oportunităţi”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

Pe ce loc se află România în clasamentul mondial

Având în vedere felul în care se acordă punctajul, raportat la cele trei categorii, la nivel mondial, România se așează în primele 50 de țări. Locul pe care îl ocupă la categoria nevoi de bază, România se poziționează pe locul 41, oportunități locul 45 și bunăstare, pe locul 50. Locuri mai bune am obținut la categoria privind accesul la comunicații și informații, locul 35, siguranța personală, locul 38, drepturile personale, locul 41, și accesul la o educație avansată, ocupând locul 43.

Categoriile la care România se poziționează mai rău este incluziunea, locul 85, sănătatea și bunăstarea, locul 81 și accesul la educația de bază, ocupând locul 73.

La nivel european, pentru regiunea Europei Centrale şi de Est, cele mai bune poziții, mai exact 21 și 22 fiind ocupate de Estonia și Cehia. Pentru locurile 26 și 27, Slovenia și Lituania, pentru locurile de la 33 la 36, în ordinea următoarea, Slovacia, Letonia, Polonia și Croația. Clasamentul european este încheiat cu Ungaria, locul 42, Bulgaria, 43 și România, locul 44.

În 2019, Indicele de Progres Social România care măsoară calitatea vieții, se afla pe locul 45 din 149 de țări. Domeniile care au înregistrat cele mai slab punctaj fiind curățenia și sănătatea. De asemenea, Iașul a fost inclus în topul orașelor europene unde se mânâncă cel mai bine unde s-a măsurat oferta gastronomică pusă la dispoziția localnicilor și a vizitatorilor.