Parisul e pregătit să lupte pentru supremația limbii franceze. Franța dă în judecată Comisia Europeană

Utilizarea euro-englezei pe întreg globul, o versiune simplificată a englezei folosită de vorbitorii non-nativi, s-ar fi putut răspândi în UE, dar Franța nu a renunțat niciodată la speranța ca birocrații de la Bruxelles să vorbească franceza.

Dimpotrivă, Parisul atacă acum blocul european pentru angajarea unor noi angajați pe baza evaluărilor efectuate în limba engleză.

Se fac noi angajări la Bruxelles

Bruxelles angajează în prezent noi funcționari în domenii precum spațiu, apărare și economie, folosind un proces de selecție care implică niște teste care sunt susținute doar în limba engleză. Parisul susține că aceste criterii favorizează candidații anglofoni în detrimentul rivalilor lor și a depus două plângeri în fața instanței superioare a UE; unul dintre ele a fost făcut public luni, 30 octombrie.

Stirile PROTV

Țara din NATO care introduce armata obligatorie din ianuarie, doar pentru bărbați. Cât durează antrenamentul

RomaniaTV

Suma COLOSALĂ plătită de Ștefan Bănică și Andreea Marin pentru facultatea fiicei lor. Violeta va studia la...

Pentru Franța, testele numai în limba engleză echivalează cu discriminarea și încalcă tratatele UE. Regulile blocului prevăd, în general, că toți cetățenii UE ar trebui tratați în mod egal, indiferent de naționalitate. Normele privind recrutarea oficialilor UE interzic, de asemenea, discriminarea pe bază de limbă în general și o acceptă numai în anumite condiții.

„Acesta discriminează candidații care nu sunt anglofoni”, a spus un diplomat francez sub condiția anonimatului, deoarece nu li s-a permis să vorbească în mod public pe această temă. Ei au adăugat că aceasta nu a fost doar o luptă cu Franța, deoarece alte state membre împărtășesc aceeași îngrijorare.

Un alt diplomat al UE care nu a fost autorizat să vorbească public a confirmat că Italia susține poziția franceză și a subliniat că „aceasta nu este o poziție împotriva unei anumite limbi, ci în favoarea multilingvismului”.

Macron a lucrat pentru a spori utilizarea limbii franceze în întreaga lume

Împingerea Franței împotriva omniprezenței englezei este ecoul unei dezbateri interne asupra pierderii influenței țării în lume. Președintele francez Emmanuel Macron a lucrat pentru a spori utilizarea limbii franceze în întreaga lume și a reiterat luni importanța francofoniei în timpul unui discurs în care a inaugurat Cité international de la langue française, un nou centru cultural dedicat francezei în castelul Villers. -Cotterêts.

Comisia nu a fost imediat disponibilă pentru comentarii.

Oficiul European de Selecție a Personalului, care se ocupă de examenele de preangajare stabilite de instituțiile UE, publică în mod regulat decizii (cunoscute sub denumirea de „anunțuri de concurs”) care specifică criteriile pentru fiecare procedură de selecție. Franța a vizat două anunțuri publicate în 2022 și 2023 care implicau unele examene susținute doar în limba engleză.

Curtea Generală a UE, care judecă litigiile care implică instituții UE, se așteaptă să se pronunțe asupra acestei chestiuni în termen de un an; a anulat anterior concursurile EPSO pentru restrângerea nejustificată a alegerii limbilor. La începutul acestui an, Curtea de Justiție a UE, care este ultima instanță de apel pentru cauzele care implică instituții UE, a dat pronunțarea Italiei și Spaniei în cazuri similare.

Lupta francofoniei

Parisul a făcut lobby intens în favoarea păstrării francezei ca lingua franca în cadrul UE; când a deținut președinția Consiliului în 2022, de exemplu, a decis ca toate reuniunile și notele pregătitoare să fie în franceză.

Franceza este o limbă oficială a UE (una dintre cele 24) și este considerată informal una dintre cele trei limbi de lucru ale Comisiei (celelalte fiind engleza și germana), precum și una dintre cele două limbi vorbite ale Consiliului.

În timp ce din punct de vedere juridic, toate limbile din blocul 24 sunt egale, în practică examenele de admitere sunt adesea disponibile în franceză și germană, precum și în engleză.

Cu 3.271 dintre cetățenii săi lucrând la Comisie în 2023, Franța este a treia țară cea mai reprezentată în instituțiile blocului, după Italia și Belgia.

Cu toate acestea, cetățenii francezi sunt subreprezentați în rândul personalului de rang superior al UE în comparație cu obiectivele Comisiei de a asigura echilibrul geografic între angajații blocului.