Papa Francisc se află în Indonezia până vineri, 6 septembrie, urmând să viziteze și Papua Noua Guinee, Timorul de Est și Singapore. Acesta este cel mai lung și îndepărtat turneu din timpul pontificatului său, concentrându-se pe o regiune pe care a considerat-o mereu esențială din punct de vedere strategic, relatează Reuters și The New York Times.
Papa a sosit marți în Indonezia, o țară majoritar musulmană, pentru a promova dialogul interreligios și a discuta despre problemele de mediu. Această vizită face parte dintr-un turneu extins și ambițios în regiunea Asia-Pacific.
Suveranul pontif a plecat din Roma luni după-amiază și a ajuns la Jakarta aproape de prânz, ora locală. Acesta este doar începutul unei călătorii de 12 zile, care include și vizite în Papua Noua Guinee, Timorul de Est și Singapore.
Alegând aceste patru națiuni insulare, Papa continuă eforturile de a se apropia de „periferii” – locuri îndepărtate, adesea neglijate, unde comunitățile catolice sunt mici, minoritare sau persecutate.
Papa Francisc se află în cea mai lungă călătorie a pontificatului său
Turneul, care acoperă aproximativ 3.000 de kilometri, este cel mai lung din pontificatul lui Francisc și ar putea reprezenta o provocare pentru sănătatea sa tot mai fragilă, menționează The Guardian.
Catolicii reprezintă mai puțin de 3% din populația Indoneziei, adică aproximativ opt milioane de persoane, comparativ cu cei 87% din populație care sunt musulmani. Deși Indonezia este o țară oficial laică, catolicismul este una dintre cele șase religii recunoscute oficial, alături de protestantism, budism, hinduism și confucianism.
Joi, Papa Francisc va participa la o întâlnire interreligioasă la moscheea Istiqlal, cea mai mare din Asia de Sud-Est, simbol al coexistenței religioase. Aceasta este conectată printr-un „tunel al prieteniei” de catedrala aflată în apropiere, unde creștinii și-au făcut recent fotografii alături de un poster în mărime naturală al Papei.
În cadrul acestei vizite, Papa Francisc va semna o declarație comună cu marele imam Nasaruddin Umar. Documentul va aborda teme precum „dezumanizarea”, punând accent pe răspândirea urii, violenței și conflictelor, în special împotriva femeilor și copiilor, precum și pe degradarea mediului, conform conferinței episcopale indoneziene.
Securitatea este strictă în timpul celor trei zile de vizită, cu peste 4.000 de ofițeri de securitate mobilizați. În Jakarta, a fost afișat un panou de bun venit pentru Papa Francisc, iar guvernul a lansat un timbru special în onoarea sa.
Deși Indonezia recunoaște oficial diferite religii, există preocupări legate de discriminarea crescândă, inclusiv împotriva creștinilor. Comunitatea catolică locală speră că Papa va aborda aceste probleme.
Călătoria reprezintă un pas important către întărirea legăturilor dintre Biserica Catolică și Asia
Michel Chambon, teolog și antropolog la Universitatea Națională din Singapore, a declarat că vizita Papei are ca scop sublinierea importanței dialogului islamo-creștin la nivel global, și nu este doar pentru catolicii din Indonezia. Francisc a transmis un mesaj similar în alte țări cu majoritate musulmană, cum ar fi Irak, Bahrain, Turcia și Maroc.
Această călătorie este una dintre cele mai îndrăznețe inițiative ale lui Francisc în Asia, o regiune în creștere rapidă pe care Papa o consideră un obiectiv strategic. În 2018, Francisc a încheiat un acord parțial secret cu China privind numirea episcopilor, dar problemele persistă, guvernul chinez menținând un control strict asupra vieții religioase, a explicat Gianni Criveller, decan la Școala Internațională de Teologie Misionară PIME din Milano.
Deși niciun papă nu a vizitat vreodată China, Francisc a întreprins călătorii, cum ar fi cea din Mongolia, care l-au adus aproape de granițele acestei țări. Această vizită reflectă ambiția lui Francisc de a transforma Biserica Romano-Catolică într-o instituție cu adevărat globală, punând accent pe regiunile care nu sunt tradițional creștine, unde catolicismul coexistă cu alte religii și se bazează pe devotamentul comunităților locale.
Turneul, programat inițial pentru 2020, dar amânat din cauza pandemiei de Covid, are loc cu puțin timp înainte ca Papa Francisc să împlinească 88 de ani. Suferind de diverse probleme de sănătate, inclusiv dificultăți de mobilitate și o operație recentă, Papa este însoțit de echipa sa medicală, dar Vaticanul subliniază că nu au fost luate măsuri suplimentare de precauție.