Pământul ar fi avut doi sateliți naturali! Dar ce s-a întâmplat cu cel de-al doilea?

O teorie fascinantă sugerează că pământul ar fi putut avea doi sateliți naturali în trecutul său îndepărtat. Această ipoteză a stârnit numeroase discuții și cercetări, oferind o nouă perspectivă asupra evoluției lunii și a istoriei timpurii a sistemului nostru solar.

Luna a fost întotdeauna considerată singurul satelit natural al pământului, însă o teorie propusă de cercetători sugerează că lucrurile nu au fost mereu atât de simple. Conform acestei ipoteze, acesta ar fi avut în trecut doi sateliți, dintre care unul a fost absorbit sau a fuzionat cu luna pe care o cunoaștem astăzi.

RomaniaTV

Casa de vacanță a lui Cristi Borcea, de la Sinaia, distrusă de furtuna APOCALIPTICĂ. Curtea arată ca după bombardamente: Șapte pomi ai pe casă, ca să știi

Observatornews.ro

Tamila Cristescu, despre cum a ajuns viceconsul la New York cu o lună experienţă: "S-au aliniat astrele"

Pământul ar fi avut doi sateliți naturali

Potrivit unei teorii lansate de oamenii de știință, luna nu a fost singurul satelit natural al pământului. Se pare că luna a avut o „soră geamănă” despre care cercetătorii spun că ar fi supraviețuit doar câteva milioane de ani înainte de a intra în coliziune cu actualul satelit natural și de a forma un corp comun de dimensiuni mari mari.

Oamenii de ştiinţă spun că viteza relativ mică a coliziunii a fost esenţială în adăugarea materialului pe partea nevăzută a lunii.

Se mai crede că munții din peisajul lunii sunt rămășițele lunii mai mici formate în timpul coliziunii. De asemenea, se presupune că acest satelit ar fi avut o dimensiune de aproximativ o treime din luna actuală și s-ar fi format la 30 – 130 de milioane de ani de la nașterea sistemului nostru solar, adică aproximativ acum 4,7 milioane de ani.

O altă teorie sugerează că satelitul nostru natural ar fi o bucată din Pământ care s-a desprins atunci când planeta s-a ciocnit cu un alt corp.

Care este cel mai mare corp ceresc din sistemul solar

Ganymede este cel mai mare satelit natural din sistemul solar și singurul care deține propriul câmp magnetic. Acest lucru duce la apariția cunoscutelor fenomene similare aurorelor de pe pământ. Mai mult, aurorele de pe Ganymede sunt puternic influențate de câmpul magnetic al lui Jupiter și periodic își modifică aspectul.

Ceea ce s-a observat este că aurorele de pe Ganymede (prezente în jurul polilor) par a fi influențate de o altă perturbație. Această perturbație a aurorelor se datorează reflexiei câmpului magnetic al lui Jupiter într-o substanță care nu poate fi decât apa sărată.

Sub stratul superficial de gheață, pe Ganymede există un ocean cu apă sărată, al cărui volum ar putea depăși cantitatea totală de apă de pe Terra. Prezența apei este una din condițiile necesare pentru găsirea altor lumi locuibile în univers.

Influența asupra aurorelor este atât de puternică, încât se estimează că sub crusta întunecată de 150 km de gheață, stratul de apă sărată ar putea avea 100 km, de zece ori mai mult decât cel mai adânc ocean de pe pământ.

Astrobiologii sunt de părere că într-un astfel de mediu ar putea exista forme de viaţă unicelulare similare organismelor extremofile descoperite la mari adâncimi în gropile abisale ale oceanelor terestre.
Astfel că, Ganymede nu este doar un satelit natural ci și un posibil loc în care ar putea fi viață.