Substanța de oxalat de calciu în urina unei persoane sănătoase este prezentă în cantități mici. Dacă numărul lor este mai mare, acest lucru poate indica probleme grave ale sistemului renal. Oxalații se găsesc în special în urină atunci când se consumă alimente care conțin cantități mari de acid oxalic.
Cele mai mari cantități de acid oxalic se găsesc în sorcova, struguri, mere, roșii și spanac. În consecință, se poate observa un exces de oxalați atunci când se consumă fructe și legume. Cristalele ridicate de sare de calciu din urină contribuie la dezvoltarea urolitiazei și la formarea de concrețiuni în rinichi și vezică. Astfel de pietre se găsesc adesea la persoanele vegetariene. Boala este de obicei ereditară sau are o tulburare congenitală care implică metabolizarea necorespunzătoare a acidului oxalic.
Oxalat de calciu. În timpul căror afecțiuni pot fi observate aceste depuneri?
Depunerea oxalaților în urină poate fi observată în bolile inflamatorii intestinale, după o intervenție chirurgicală intestinală, colita ulcerativă, boala Crohn sau diabetul zaharat. Cauzele oxalatului în urină pot fi cauzate de o cantitate insuficientă de vitamina B6 sau de o supraabundență de vitamina C în organism.
O boală în care sărurile de oxalat de calciu se depun în țesuturile organismului, provocând modificări inflamatorii și sclerotice în acestea, se numește hiperoxalurie. Hiperoxaluria poate fi primară sau secundară, datorată unor boli însoțite de tulburări ale metabolismului sării.
Hiperoxaluria primară este o tulburare metabolică congenitală rară, caracterizată prin formarea și excreția excesivă de săruri de acid oxalic. Este important de reținut că nivelul de săruri de acid oxalic din urină crește cu mult înainte de creșterea sa în ser. Prin urmare, determinarea oxalaților urinari este o etapă importantă în diagnosticul hiperoxaluriei primare.
Ce elimină oxalații din organism? Cum are loc formarea bolii
În mod normal, oxalații care se găsesc în alimente se leagă de calciu în intestin pentru a forma oxalat de calciu, care este apoi excretat în fecale. Pietrele de oxalat sunt asociate cu consumul excesiv de diverse citrice, dulciuri, în special ciocolată, dar și cafea, ceai, sfeclă și coacăze negre.
Un alt motiv pentru formarea pietrelor poate fi metabolismul defectuos al calciului în organism. Metabolismul calciului, la rândul său, este strâns legat de vitamina D. Apele minerale Essentuki și Borjomi sunt prescrise pentru a scăpa de pietrele de urat și oxalat. Preparatele de calciu nu sunt recomandate, cu excepția pacienților cu hiperoxalurie intestinală, la care calciul trebuie luat cu mesele pentru a lega oxalații în intestin.
Pietrele de oxalat nu pot fi dizolvate. În cazul în care dimensiunea pietrelor este mică, până la 4 mm, se poate încerca eliminarea lor din organism prin urină. Acest lucru presupune consumul de lichide din abundență, până la 2,5 litri pe zi, respectarea unui regim alimentar și luarea de măsuri pentru alcalinizarea urinei.
O serie de studii indică faptul că fierberea alimentelor cu conținut ridicat de oxalat de calciu, cum ar fi spanac, sfeclă și alte verdețuri, urmată de scurgerea apei în care au fost fierte verdețurile poate elimina o proporție semnificativă de oxalați solubili. Tratamentul pentru oxalatul din urină este o dietă specială, evitând alimentele cu oxalat. De asemenea, ar trebui să beți mai multe lichide sub formă de compoturi, mușcate, ceaiuri din plante și infuzii medicinale pentru a dizolva și elimina treptat pietrele.