Opinia lui Serghei Șoigu despre negocierile de pace cu Ucraina. Ce a spus fostul ministru al apărării din Rusia

Moscova refuză să intre în discuții de pace cu Kievul atât timp cât forțele ucrainene continuă să ocupe părți din regiunea Kursk, situată în sud-vestul Rusiei, a afirmat Serghei Șoigu, fostul ministru al apărării și actualul șef al Consiliului de Securitate, conform The Moscow Times.

„Desigur, nu vom negocia cu ei (ucrainenii, n.r.) până nu îi vom expulza de pe teritoriul nostru”, a declarat Șoigu, citat de agenția de stat TASS.

Stirile PROTV

Ucraina a lansat unul dintre cele mai mari atacuri cu drone asupra Moscovei

RomaniaTV

Cătălin Botezatu, la un pas de moarte. Celebrul designer a încercat să se SINUCIDĂ din dragoste

Aceste afirmații par să contrazică recentele declarații ale președintelui Vladimir Putin, care a afirmat că „nu a refuzat niciodată” discuțiile cu Kievul. Deși trupele ucrainene au intrat în regiunea Kursk la începutul lunii trecute, capturând mai multe orașe și sate, Putin susținea că Rusia este deschisă negocierilor.

„Suntem dispuși să negociem cu ei (ucrainenii, n.r.)? Niciodată nu am refuzat. Dacă Ucraina dorește să negocieze, noi suntem pregătiți”, a afirmat Putin pe 5 septembrie, la Forumul Economic de la Vladivostok, conform AFP.

Totuși, Putin a subliniat că orice negociere ar trebui să se bazeze pe condițiile discutate în primăvara lui 2022, la Istanbul. Deși la acea vreme au existat discuții de pace între Ucraina și Rusia în Turcia, acestea nu au dus la un rezultat concret.

Putin ar negocia doar dacă Ucraina ar renunța la cele patru regiuni parțial ocupate

Putin a insistat în repetate rânduri că ar negocia doar dacă Ucraina ar renunța la cele patru regiuni parțial ocupate – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie – pe care Rusia le-a anexat după referendumuri controversate în septembrie 2022, considerate false de comunitatea internațională și Kiev. În iunie, Putin a reiterat că Ucraina trebuie să recunoască anexarea acestor regiuni și să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric aceste condiții, calificând cerințele lui Putin drept o „reînviere a nazismului”.

Ucraina susține că orice discuție de pace trebuie să se bazeze pe „formula de pace” în zece puncte a lui Zelenski, care include retragerea completă a forțelor ruse din Ucraina, restabilirea granițelor recunoscute internațional și instituirea unui tribunal pentru crimele de război comise de Rusia. Acest plan include, de asemenea, măsuri pentru prevenirea ecocidului în Ucraina și asigurarea securității energetice și alimentare.

Rusia consideră aceste cerințe ca o capitulare mascată, respingând planul și cerând Ucrainei să accepte „realitățile de pe teren”, referindu-se la pierderea Crimeei și a altor teritorii controlate de Moscova.

Un proiect de tratat discutat în 2022, la Istanbul, ar fi propus ca ambele părți să excludă Crimeea din acord, permițând Rusiei să o păstreze sub control fără ca Ucraina să recunoască oficial acest lucru. De asemenea, acest acord cerea Ucrainei să adopte o neutralitate geopolitică și să limiteze capacitățile sale militare, oferind în același timp un statut special regiunilor estice.

În luna mai, Putin l-a înlocuit pe Șoigu cu Andrei Belousov, un economist și fost vicepremier, în funcția de ministru al apărării, în cadrul unei remanieri guvernamentale.

În iunie anul trecut, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Șoigu și generalul Valeri Gherasimov, acuzându-i de atacuri asupra civililor și de acte inumane în Ucraina.