Prima pagină » Local » Operaţiune în premieră națională realizată de conf. dr. Victor Costache! Primul zbor al unui pacient cu ECMO din țară

Operaţiune în premieră națională realizată de conf. dr. Victor Costache! Primul zbor al unui pacient cu ECMO din țară

24 ian. 2021, 12:18,
în Local

Alexia, adolescenta de 16 ani lovită fulgerător de o afecțiune cumplită a fost transportată duminică, 24 ianaurie, de la Brașov, cu o aeronavă SMURD, la Spitalul „Grigore Alexandrescu – Secția Pediatrie Oncologică“ din București.

Acesta a fost primul zbor al unui pacient cu aparat ECMO (oxigenare extracorporală arterio-venoasă cu membrană), în România.

Medicul conf. dr. Victor Costache, fost ministru al Sănătății, șeful Centrului de chirurgie cardiovasculară de la Spitalul Sf. Constantin, unde era internată și conectată la aparatul care o ajută să trăiască, a însoțit-o pe tânără.

La leucemia acută limfoblastică care s-a manifestat din august 2020, se adaugă complicația pulmonară cauzată de activarea virusului CMV (cytomegalovirus). De altfel, de aceea, Alexia are nevoie de ECMO.

Ce spune conf. dr. Victor Costache despre intervenție

Conf. dr. Victor Costache a făcut o declaratie în legătură cu transportul fetei. Acesta a explicat ce a însemnat înreaga procedură:

„Alexia suferă de o leucemie limfoblastica, o afecțiune care afectează sistemul imunitar. În decembrie a avut o pneumonie gravă cu citomegalovirus, iar în luna decembrie 2020, înainte de Crăciun, a fost intubata la Spitalul de Pediatrie din Braşov. După două săptămâni de evoluţie defavorabilă a fost chemată echipa pentru a o salva pe Alexia, ECMO fiind singura şansă de a o face să treacă peste edemele pulmonare bilaterale severe care făceau imposibilă ventilarea tradiţională clasică a pacientei. Intervenţia a avut loc în urgentă pe 6 ianuarie 2021 în cadrul Centrului de Boli Cardiovasculare din Spitalul Sf. Constantin şi după o evoluţie favorabilă pacienta a putut fi transferată aerian pe ECMO (primul caz de acest fel în România) la Spitalul de Copii Grigore Alexandrescu din Bucure[ţi, unde va fi continuat tratamentul hemato-oncologic şi antiviral al pacientei şi se va realiza sevrajul de pe ECMO.

Starea Alexiei este stabilă şi a fost preluată de o echips coordonata de prof. dr. Alexandru Ulici şi dr. Cristian Bulescu, un tânăr chirurg care a fost format pe partea de ECMO de către prof. Ninet din Lion. O mențiune specială pentru doctorul Constantin Condac, medic primar ATI, care a stat aproape două săptămâni zi și noapte cu Alexia cât timp a fost pe ECMO și a reușit să o scoată din edem pulmonar”, spune conf.  dr. Victor Costache, şeful Centrului de chirurgie cardiovasculară a Spitalul Sf. Constantin din Braşov.

ECMO sau ECLS, o procedură utilizată în secțiile de Terapie Intensivă a spitalelor

Oxigenarea extracorporală arterio-venoasă cu membrană (ECMO) sau Susținerea extracorporală a vieții (ECLS) este o procedură utilizată în secțiile de Terapie Intensivă a spitalelor, în special în cazurile de insuficiență cardiacă sau insuficiență respiratorie.

A fost primul zbor al unui pacient cu aparat ECMO (oxigenare extracorporală arterio-venoasă cu membrană), în România. Dr. Victor Costache (ex-ministru al Sănătății), șeful Centrului de chirurgie cardiovasculară de la Spitalul Sf. Constantin, unde era internată și conectată la aparatul care o ajută să trăiască, a însoțit-o pe tânără. La leucemia acută limfoblastică care s-a manifestat din august 2020, se adaugă complicația pulmonară cauzată de activarea virusului CMV (cytomegalovirus). De altfel, de aceea, Alexia are nevoie de ECMO. Oxigenarea extracorporală arterio-venoasă cu membrană (ECMO) sau Susținerea extracorporală a vieții (ECLS) este o procedură utilizată în secțiile de Terapie Intensivă a spitalelor, în special în cazurile de insuficiență cardiacă sau insuficiență respiratorie.

Împreună pentru Alexia. Acțiune organizată de Spitalul Sf. Constantin Brașov și SMURD. (…) Mulțumiri echipei SMURD Brașov și SMURD București, au lucrat perfect împreună! Fiecare știa ce are de făcut în acest caz complicat! Medici și asistenți care merită tot respectul nostru! Alexia suferă de leucemie acută limfoblastică, situația ei s-a complicat în momentul în care a contractat citomegalovirus. Acest virus i-a atacat plămânul. Rugați-vă pentru Alexia!”, a scris pe Facebook jurnalista Cornelia Crevean

Procedura utilizează un aparat care circulă sângele pacientului, prin intermediul unor tuburi exterioare. Sângele iese din organism, este oxigenat, este eliminat CO2 din compoziția lui, apoi intră din nou în organism, în sistemul circulator.

Prima utilizare a unui astfel de aparat datează încă din 1939, când Dr. John Gibbon a folosit un astfel de procedeu în timpul unei operații pe cord. Ulterior, echipa medicală a lui J. Donald Hill a utilizat ECMO pentru a trata cu succes un pacient tânăr care suferea de insuficiență respiratorie severă. În 1989 s-a înființat „Extra Corporeal Life Support Organization”, instanță medicală care gestionează protocolul și cazurile în care este folosit acest procedeu.

ECMO se utilizează în cazurile foarte grave, când organismul pacientului nu mai poate susține singur oxigenarea sângelui, vitală pentru supraviețuire și refacere. În plus, este folosită în timpul intervențiilor chirurgicale complicate, pe cord.

Este o terapie complexă, care poate implica multe riscuri și complicații, însă în multe dintre cazuri a reprezentat singura șansă la viață pentru respectivii pacienți. În completarea acestei terapii, medicii urmăresc să susțină refacerea organelor afectate, pentru ca acestea să îți poată relua în scurt timp funcțiile și să evite infecțiile și septicemiile, principala complicație care poate duce la deces în urma terapiei.

Tipurile de ECMO și când se recomandă fiecare
În funcție de necesitățile pacientului, se pot utiliza două tipuri de ECMO.

ECMO Veno-venos (VV)

Se recomandă în cazurile de insuficiență respiratorie. Un tub este introdus prin vena femurală pentru drenaj, iar un altul prin vena jugulară pentru perfuzie.

ECMO Veno-arterial (VA)

Se recomandă pentru pacienții cu insuficiență cardiacă sau cu insuficiență respiratorie cu implicații cadiace. Cele două tuburi sunt introduse în vena femurală și artera femurală, pentru a stabili astfel un circuit de intrare-ieșire. Capătul din venă femurală este coborât până în apropierea atriului drept, în timp ce vârful canulei arterial femurale este menținut la nivelul arterei iliace.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *