Opera lui Constantin Stamati. Născut la Huşi sau Iaşi, nu se cunoaşte cu exactitate oraşul, în anul 1786, Constantin Stamati a fost un scriitor român din Basarabia. Este unul din membrii fondatori ai Academiei Române, ca reprezentant al Basarabiei. Stamati a fost colaborator la Albina românească şi Dacia literară.
Era un foarte bun cunoascator al limbii ruse, franceze şi greaca deţinând mai multe funcţii publice în Basarbia. A fost de asemenea membru al Societăţii de Medici şi Naturalişti din Basarabia, precum şi al Societăţii Imperiale de Istorie şi Antichităţi din Odesa
La sfârşitul vieţii s-a retras la conacul său din Ocniţa. Tot acolo s-a stins din viaţă în anul 1869.
Opera lui Constantin Stamati
Prin opera sa a încercat mereu să renască trecutul glorios al poporului român. Este considerat un autor iluminist ce a rămas în literatura română prin creaţiile sale precum
– Suceava şi Alexandru cel Bun în sec. XV
– Marele Ştefan şi bravul sau hatman Arbore
– Neneaca, cuconaşul ei şi dascălul
– Despre Basarabia şi cetăţile ei vechi s.a.
Constantin Stamati a dovedit o imaginaţie fabuloasă şi o predilecţie pentru viziunea macabră şi umorul grotesc.
A scris „Povestea povestelor” (1843), basm în versuri albe, sinteză a spiritului folcloric cu fantasticul oriental.
A mai scris fabule şi comedia de factură clasică „Cum era educaţia nobililor romani în secolul trecut, când domneau fanarioţii în ţara”, precum şi dialogul satiric „Holteiul şi boiernaşul”, etc.