OMS nu crede în imunitatea colectivă experimentată de Suedia

Imunitatea colectivă experimentată de Suedia nu este un model de urmat potrivit reprezentanților Organizației Mondiale a Sănătății. Și aceasta deoarece niciodată în istoria umanității imunitatea colectivă nu a fost utilizată drept strategie. Însă dincolo de toate aceste critici, se pare că în Suedia rezultatele sunt mulțumitoare.

A lăsa noul coronavirus să circule liber în societate pentru ca populaţia să ajungă la imunitate colectivă „nu este o opţiune”. Aceasta este părerea directorului general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Stirile PROTV

Cabinetul israelian a fost de acord cu încetarea focului în Liban. Când întră în vigoare armistițiul

RomaniaTV

Spor de 50%, tăiat în urma unei decizii a Înaltei Curți. Ce angajaţi pierd sume imense la leafă

Niciodată în istoria sănătăţii publice, imunitatea colectivă nu a fost utilizată ca strategie pentru a reacţiona la o epidemie şi cu atât mai puţin la o pandemie. Este problematic din punct de vedere ştiinţific şi etic”, a declarat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Și aceasta deoarece este vorba despre un virus periculos, care încă nu este înţelegem pe deplin.

Se știe prea puțin despre acest virus

Directorul OMS a explicat că nu sunt cunoscute suficient de multe informaţii despre imunitatea de care se bucură persoanele care au contractat deja COVID-19. Mai mult, acesta a subliniat că anumite persoane s-au reinfectat.

Cele mai multe dintre persoanele infectate de virus dezvoltă o reacţie imunitară pe parcursul primelor săptămâni, dar nu ştim dacă acest răspuns este puternic sau durabil, nici dacă el diferă de la o persoană la alta”, a explicat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Potrivit spuselor sale, conceptul de imunitate colectivă este utilizat în campaniile de vaccinare şi a reamintit că, în cazul variolei, este nevoie ca 95% din populaţie să fie vaccinată pentru ca restul de 5% de persoane nevaccinate să fie protejate. În cazul poliomielitei, acest prag este de 80%.

Imunitatea colectivă experimentată de Suedia

Decizia autorităților suedeze de a nu impune restricții anti-pandemie a fost aspru criticată la începutul pandemiei, însă se pare că a dat roade. Oficialii de la Stockholm au susținut încă de la începutul pandemiei că virusul va prezenta o provocare pe termen lung și că ar fi mai benefic pentru populație să își continue activitatea zilnică și să dezvolte imunitate față de SARS-CoV-2.

Oamenii au fost îndemnați să lucreze de acasă, acolo unde a fost posibil. Dar școlile, barurile și restaurantele au rămas în mare parte deschise și, în timp ce oamenii sunt îndemnați să păstreze distanța de 1,5 metri unul de celălalt, Suedia nu a impus purtarea măștilor în magazine sau în mijloacele de transport.

Inițial, oamenii de știință au criticat această abordare, pe care au considerat-o riscantă, iar unii au prezis că 180.000 din cei 10,2 milioane de suedezi ar putea muri.

Numai că, atunci când locuitorii din Stockholm au fost testaţi pentru imunitate, doar 7% aveau destui anticorpi în organism pentru a lupta împotriva bolii. Însă n-au fost făcute teste şi pentru aşa-numitele „limfocite T” care, de asemenea, conferă organismului rezistenţă la infecţie.

Populația a respectat recomandările sanitare

În Suedia, cea mai mare parte a populaţiei a respectat recomandările sanitare. Apoi, ţara scandinavă are un sistem medical şi de protecţie socială care îi poate ajuta pe toţi la nevoie, fie pe bolnavi, fie pe cei care, eventual, rămân fără loc de muncă.

Numărul cazurilor de COVID-19 consemnate în Suedia de la începutul epidemiei a depășit 92.800, dintre care peste 5.800 sunt decese. Toate acestea duc la concluzia că imunitatea colectivă experimentată de Suedia a dat roade.