Obuze fabricate în România, folosite de ucraineni. Ce a transmis ministrul Bogdan Aurescu – VIDEO

În spaţiul public a apărut în clip video în care se prezentau mai multe obuze fabricate în România şi care erau folosite de ucraineni în război. Ukraine Weapons Tracker, un cont de Twitter, care are ca scop monitorizarea evoluţiei armamentului din taberele ruseşti şi ucrainene a prezentat imagini cu armament trimis de ţara noastră.

Potrivit sursei citate, în imagini se pot observa obuze de 122 milimetri fabricate în România de Romarm în anul 2022.

#Ukraine: An uncommon look inside a Ukrainian 2S1 Gvozdika 122mm self-propelled howitzer- showing that the vehicle is loaded with HE-FRAG ammunition made by 🇷🇴Romarm in 2022. pic.twitter.com/b7y7a1DJoI

— 🇺🇦 Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons) August 7, 2022

Stirile PROTV

Rezultate renumărare voturi. Lasconi și Ciolacu, despărtiți acum de peste 4.000 de voturi. USR acuză nereguli. Date parțiale

RomaniaTV

ULTIMA ORĂ! Cutremur cu magnitudinea 4,9. Anunțul făcut de INFP

Obuze fabricate în România de Romarm în anul 2022, trimise ucrainenilor

Pe reţele de socializare circula o înregistrare video care arata că soldații ucraineni au primit mai multe obuze fabricate în România de Romarm în 2022 în contextul în care autoritățile din Capitala refuză vehement să precizeze ce muniție și armament au trimis tarii vecine.

„O privire neobișnuită în interiorul unui obuzier autopropulsat ucrainean 2S1 Gvozdika de 122 mm – care arată că vehiculul este încărcat cu muniție HE-FRAG fabricată de Romarm în 2022”, precizează Ukraine Weapons Tracker, pe Twitter.

Important de precizat este ca obuzierul autopropulsat 2S1 Gvozdika a făcut parte inclusiv din dotarea Armatei Române, fiind un model exportat în toate ţările fostului bloc sovietic. România are 6 astfel de obuziere, dar toate sunt scoase din uz încă din anul 2005.

Conform site-ului Romarm, obuzele de 122 de milimetri au un focos de 3,5 kilograme și o greutate totală de 21,76 kilograme. În funcție de armă care le utilizează, ele pot lovi ținte aflate până la o distanță maximă de 15 290 de metri și o viteză la gura țevii de 690 metri/secundă.

La jumătatea lunii aprilie, președintele României, Klaus Werner Iohannis, a menţionat în cadrul conferinței de presă că nu este benefic să fie făcute „declaraţii publice îndelungate” pe tema ajutorului militar.

„Evident, ajutorul militar este şi el transmis către Ucraina de către NATO, un lucru, de altfel, foarte bun. Nu consider, însă, că este foarte bine să facem declaraţii publice îndelungate cu privire la ce face o ţară sau alta concret în acest domeniu”, a răspuns președintele, după ce a fost interpelat ce armament trimite România în Ucraina.

În altă ordine de idein, Guvernul din Bulgaria a recunoscut că a trimis muniţie şi arme Ucrainei, în secret. În același context, SUA a trimis armament greu Kievului, după ce Vladimir Putin a dat startul operațiunii militare.

Ce spune ministrul român de Externe despre ajutorul militar trimis de România în Ucraina

La o săptămână distanţă după declaraţia şefului statului, Bogdan Aurescu, ministrul MAE, a menţionat că este un stat asumat şi responsabil care îţi îndeplineşte obligaţiile internaţionale şi sprijină Ucraina în toate domeniile.

„Ceea ce pot să vă asigur e că România, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO, este un stat extrem de responsabil și de asumat față de îndeplinirea obligațiilor sale internaționale, față de sprijinirea Ucrainei în toate domeniile, respectiv față de partenerii noștri. După cum știți, UE sprijină aceste demersuri, NATO și statele membre sprijină aceste demersuri”, a afirmat șeful diplomației române.

Bogdan Aurescu a luat exemplul lui Klaus Iohannis şi a afirmat că nu este bine să se discute public prea multe acest subiect.

„Dar așa cum au spus președintele și premierul, lucrurile sunt într-o evoluție permanentă și nu cred că este bine să vorbim prea mult public despre aceste lucruri”, a subliniat Aurescu.

De asemenea, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba a evitat să răspundă dacă România a trimis muniţie şi armamanet Ucrainei.

„Dacă fiecare stat hotărăște să ne acorde un singur articol vom obține ce ne dorim. Am ridicat această chestiune (în întâlnirile cu Ciucă și Aurescu n.r.) și apreciez abordarea constructivă. Dar lăsăm la latitudinea țărilor să hotărască ce să facă. În anumite cazuri vedem că statele pot face ceva, pot furniza anumite arme, dar nu o fac pentru că nu vor să aibă o relație proastă cu Rusia. Creștem presiunea diplomatică și apoi pe cea publică. Nu este cazul statului român. Ce nu acceptăm e ipocrizia. Din fericire, nu e cazul României. A fost prietenoasă și deschisă”, a precizat ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba.

Se va vedea dacă autoritățile din România vor face declarații după ce mai multe obuze fabricate în țara noastră au fost surprinse într-un clip video ucrainean.