Obsesia. Ce este, cum se manifestă și cum se tratează

Obsesia poate veni și pleca, dar nu înseamnă întotdeauna că trăiești cu tulburare obsesiv-compulsivă. Oamenii pot folosi greșit termenul pentru a descrie pe cineva care, de exemplu, are preferințe particulare în ceea ce privește organizarea.

Este important de știut faptul că nu fiecare obsesie trebuie considerată un simptom periculos al unei afecțiuni mintale. Deși mai multe dintre ele pot include tulburarea ca potențiale semne, oamenii adesea nu experimentează așa ceva.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

Cutremur pe scena politică. Anunţ făcut de Ciolacu în miez de noapte, după decizia CCR

Ce este obsesia

Obsesia este o gândire recurentă despre ceva sau cineva, care pare să fie mereu în mintea unei persoane. Tulburarea poate fi o întâmplare trecătoare sau un interes pe termen lung și poate fi sau nu o experiență inconfortabilă. În plus, aceasta poate apărea frecvent în viața ta de zi cu zi, sub formă de gânduri, vise, impulsuri și fantezii.

10:20, 15 Nov 2024

O nouă suferință psihologică face ravagii la nivel global! Generația tânără este afectată de solastalgie

Obsesiile se pot manifesta, de asemenea, ca gândurile intruzive, nedorite, care pot părea îngrijorătoare. Majoritatea oamenilor experimentează asemenea trăiri din când în când, însă nu toate gândurile intruzive sunt obsesive, totuși. Poate fi greu să distingi între această tulburare și griji. În general, grijile tind să fie ceva ce este rezonabil sau care ar putea avea o posibilitate de a se întâmpla, iar o obsesie, pe de altă parte, poate căpăta proprietăți iraționale.

Aceste trăsături ale obsesiei pot fi legate de multe dintre simptomele tulburării obsesiv-compulsive (TOC), deși nu este obligatoriu. Cele mai semnificative simptome ale TOC sunt compulsiile repetitive ce rezultă din obsesiuni, ceea ce poate duce la cicluri repetitive. Poate că te confrunți cu o obsesie dacă experimentezi gânduri stresante sau impulsuri care te determină să încerci să alungi aceste gânduri sau să calmezi stresul asociat. De asemenea, unele semne sunt comune cu cele ale tulburării borderline.

Care sunt cauzele tulburării

Psihologii încă dezbat originile obsesiilor în mintea umană. Cu toate acestea, există câteva ipoteze actuale cu privire la cauze. Multe persoane care experimentează tulburările prezintă o predispoziție genetică pentru aceasta, la fel ca în cazul depresiei. Alți experți cred că ar putea exista diferențe chimice în creierul unor oameni, ce ar putea face ca aceștia să fie mai predispuși la obsesii. Factorii de mediu pot juca, de asemenea, un rol în cauzarea obsesiilor.

O persoană poate experimenta unul sau mai multe tipuri diferite de obsesii. Din nou, acestea au, de obicei, o intensitate mai mare decât o grijă normală. Unele includ gânduri nedorite despre a te răni pe tine sau pe alții, îngrijorarea că nu ai făcut ceva ce ar fi trebuit să faci, anxietate constantă despre a ofensa alte persoane, frica de germeni sau boală ori de a pierde controlul.

Deși doar practicienii clinici autorizați ar trebui să decidă dacă obsesiile tale merită un diagnostic, amintește-ți că persoanele care se luptă cu TOC încearcă adesea să ignore obsesiile, dezvoltând compulsii. Acestea sunt comportamente repetate cu scopul de a încerca să facă față gândurilor obsesive sau intruzive. Obsesiile pot determina oamenii să dezvolte compulsii, însă cele din urmă pot căpăta o intensitate obsesivă sau extremă. De exemplu, cineva poate simți că trebuie să curețe și să dezinfecteze întreaga casă atunci când poștașul lasă un pachet.

Cum se poate trata afecțiunea

Obsesiile pot părea că sunt în afara controlului tău, dar există multe modalități de a te simți stăpân pe situație. Atunci când crezi că tu sau o persoană dragă ar putea experimenta asemenea gânduri, este important să știi că nu ești singur. Există multe modalități de a obține ajutor. Este posibil să observi că semnele vin și pleacă după ce te vindeci în urma unei experiențe traumatice. Dacă obsesiile continuă și dezvolți compulsii, este indicat să cauți ajutor suplimentar din partea unui specialist.

O opțiune este să găsești un consilier sau terapeut de încredere. Participarea la grupuri de suport pentru persoanele cu TOC sau gânduri intruzive te poate ajuta să te simți mai puțin singur și să te conectezi la resurse valoroase. De asemenea, insomnia agravează adesea gândurile nedorite. Pentru a îmbunătăți calitatea somnului, practică obiceiuri sănătoase de somn, cum ar fi să te culci la aceeași oră în fiecare seară și să îți închizi telefonul cu o oră înainte de culcare.

Un stil de viață activ poate ajuta la arderea energiei excesive și la distragerea atenției de la gândurile tale. Cercetările sugerează că exercițiile fizice viguroase pot chiar reduce severitatea simptomelor TOC. Tulburarea poate să te facă să simți că nu ești la volan când vine vorba de gândurile tale. Mindfulness și tehnicile de conexiune minte-corp, cum ar fi yoga și meditația, te pot ajuta să rămâi ancorat și prezent și să scapi de obsesia ta.