Oamenii de știință au găsit semne ale imunității durabile la COVID-19

Oamenii de știință au găsit semne ale imunității durabile la COVID-19, potrivit unui nou studiu, care le va permite să poată combată revenirea virusului.

Potrivit studiului realizat de imunologi, pentru sistemul imunitar, nu toți germenii sunt la fel. Dar vestea bună este că în corpul nostrum celulele studiază virusul și reacționează.

Oamenii de știință care au monitorizat răspunsurile imune la virus încep acum să vadă semne încurajatoare ale unei imunități puternice și de durată, chiar și la persoanele care au dezvoltat doar simptome ușoare ale Covid-19, potrivit studiului.

Anticorpii de combatere a bolilor, precum și celulele imune numite celule B și celule T care sunt capabile să recunoască virusul, par să persiste luni după ce infecțiile s-au rezolvat. Această informație este privită ca un răspuns încurajator și de durată al organismului la alți viruși.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

A venit POLIȚIA în curtea lui Dragoș Bucur. Ce s-a întâmplat și cine este VINOVAT: 'Nu cred!'

„Lucrurile funcționează într-adevăr așa cum trebuie”, a spus Deepta Bhattacharya, imunolog la Universitatea din Arizona și autor la unul dintre noile studii.

Oamenii de știință au găsit semne ale imunității durabile la COVID-19: Celulele ne pot ajuta să combatem virusul

Deși cercetătorii nu pot prognoza cât vor dura aceste răspunsuri imune, mulți experți consideră datele un indiciu binevenit că celulele corpului își fac treaba – și vor avea șanse mari să se oprească coronavirusului, mai repede și mai fervent decât înainte; dacă suntem expuși din nou.

„Acesta este exact ceea ce am sperat să aflăm. Toate piesele sunt acolo pentru a avea un răspuns imunitar total protector. Protecția împotriva reinfecției nu poate fi complet confirmată până când nu există dovezi că majoritatea oamenilor care se confruntă cu virusul a doua oară sunt de fapt capabili să-l mențină”, a spus Marion Pepper, imunolog la Universitatea din Washington și autor la un alt studiu, care este în prezent revizuit la revista Nature.

Însă descoperirile ar putea ajuta la stingerea îngrijorărilor recente cu privire la capacitatea virusului de a îndepărta sistemul imunitar în amnezie, lăsând persoanele vulnerabile să repete boala.

Cercetătorii nu au găsit încă dovezi conform cărora au apărut reinfecții ale coronavirusului, în special în câteva luni în care virusul a lovit lumea. Perspectiva memoriei imune „ajută la explicarea acestui lucru”, a spus dr. Pepper.

Cum reacționează organismul

În discuțiile despre răspunsurile imune la coronavirus, o mare parte a studiului s-a concentrat pe anticorpi – proteine ​​în formă de Y, care se pot bloca pe suprafețele agenților patogeni și le pot bloca de la celulele infectante. Dar anticorpii reprezintă doar o aripă a unei escadrile complexe și coordonate de soldați imuni, fiecare având propriile moduri de atac unice. Virusurile care au invadat deja celulele, de exemplu, sunt protejate de anticorpi, dar sunt încă vulnerabile la celulele T ucigătoare, care forțează celulele infectate să se autodistruge. Un alt set de celule T, poreclite „ajutoare”, pot coaxa celulele B pentru a se maturiza în mașini de fabricat anticorpi.

Cu toate acestea, un alt sector al sistemului imunitar atacă agenții patogeni în câteva minute de la sosirea lor, în timp ce trimite semnale numite citokine pentru a mobiliza forțele din alte părți ale corpului. Unele dovezi sugerează că cazurile severe de Covid-19 pot rezulta din acest proces precoce care se întâmplă.

Anticorpii vin, de asemenea, cu o dată de expirare: deoarece sunt proteine ​​neînsuflețite și nu sunt celule vii, nu se pot reface, și astfel dispar din sânge la doar câteva săptămâni sau luni de la producere. Foarte mulți anticorpi apar la scurt timp după ce un virus a încălcat barierele corpului, apoi se sting pe măsură ce amenințarea se disipează. Majoritatea celulelor B care produc acești anticorpi mor de asemenea.

Dar chiar și atunci când nu este sub asediu, corpul păstrează un batalion de celule B cu viață mai lungă care pot provoca masiv anticorpi antivirus, în cazul în care se vor dovedi utili din nou. Unii patrulează fluxul sanguin, așteptând să fie declanșat din nou; alții se retrag în măduva osoasă, generând cantități mici de anticorpi detectabili ani, uneori zeci de ani după ce o infecție s-a încheiat.