O stare de spirit pozitivă ajută la limitarea declinului cognitiv

Oamenii de stiinta au fost interesați de impactul pe care îl poate avea starea de spirit pozitivă a unei persoane, adică experiența subiectivă a unor stări afective plăcute, cum ar fi entuziasmul sau bucuria, pe intervale de timp mai lungi sau mai scurte, asupra limitarii declinului cognitiv la mijlocul vieții. Cercetatorii susțin că această stare de spirit funcționează pozitiv în favoarea unei bune sănătăți cognitive bune.

Declinul memoriei este o preocupare pentru îmbătrânirea populațiilor din întreaga lume. Numeroase studii au arătat că există factori care îl pot reduce sau chiar preveni, inclusiv activitatea fizică și cognitivă.

RomaniaTV

Romina Gingașu, primele declarații despre divorțul de Piero Ferrari. Anunțul făcut după opt ani de relație

Observatornews.ro

Cum va fi vremea de Florii. ANM a emis prognoza  pentru următoarele patru săptămâni, intervalul 7 aprilie - 5 mai 2025

De ce o stare de spirit pozitivă ajută la limitarea declinului cognitiv?

Într-un studiu recent publicat în revista Psychological Science, cercetătorii de la Northwestern University au analizat asocierile dintre afectul pozitiv (adică sentimentul de entuziasm activ) și declinul memoriei aparut odată cu îmbătrânirea. Acestea pleacă de la observația că mulți factori fizici și emoționali pot avea un impact negativ asupra capacității noastre de a păstra informații pe tot parcursul vieții.

Studiul lor a constatat că persoanele care se simt entuziaste și jucăușe, un concept pe care psihologii îl numesc „afect pozitiv”, sunt mai puțin susceptibile să experimenteze declinul memoriei pe măsură ce îmbătrânesc, noteaza Sante Magazine. Potrivit autorilor, „această constatare se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări privind rolul afectelor pozitive în îmbătrânirea sănătoasă. Pentru a ajunge la această concluzie, acestia au analizat datele de la 991 de adulți și seniori americani de vârstă mijlocie care au participat la un studiu național de sănătate numit MIDUS (Midlife in the United States) realizat în trei perioade diferite: între 1995 și 1996, între 2004 și 2006 și între 2013 și 2014.

Efectul pozitiv a fost asociat cu o scădere mai mică a memoriei

În fiecare evaluare, participanții au fost întrebați de câte ori în ultimele 30 de zile au simțit emoții pozitive. Răspunsurile lor au fost evaluate pe o scară de la 1 (niciodată) la 5 (tot timpul) pentru a evalua efectul lor pozitiv. În ultimele două evaluări, au efectuat și teste de memorie care au constat în reamintirea cuvintelor imediat după prezentarea lor și 15 minute mai târziu. Luând în considerare factori precum vârsta, sexul și educația, cercetătorii au examinat asocierea dintre afectul pozitiv și declinul memoriei, în special memoria „imediată” și „întârziată”.

Rezultatele au arătat că efectul pozitiv a fost asociat cu o scădere mai mică a memoriei la mijlocul și la sfarsitul vietii.

„Rezultatele noastre au arătat că memoria scade odată cu vârsta. Cu toate acestea, persoanele cu niveluri mai ridicate de afectare pozitivă au înregistrat pierderi de memorie mai puțin marcate pe parcursul a aproape un deceniu, concluzionează cercetătorii. De asemenea, au descoperit că memoria scade mai mult la persoanele cu un efect pozitiv scăzut comparativ cu cele cu un efect pozitiv ridicat. Următorul pas al studiului lor este de a afla ce mecanisme leagă efectul pozitiv asupra memoriei, cum ar fi sănătatea fizică sau relațiile sociale.

Oamenii de stiinta speră că descoperirea lor îi va interesa nu doar pe cercetatorii specializați în domeniul științei cognitive. Într-adevăr, declinul cognitiv asociat vârstei poate fi legat de îmbătrânirea simplă a creierului sau poate fi vestitorul bolilor neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer și alte boli conexe.

Prin urmare, reprezintă o problemă de sănătate publică în creștere rapidă pentru toate țările din întreaga lume. După cum explică Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cu privire la acest subiect, aproape 10 milioane de cazuri noi de demență sunt înregistrate în fiecare an și se preconizează că acest număr se va tripla până în 2050.