O persoană din Iaşi a făcut șoc anafilactic după ce a fost înţepată de o insectă (EXCLUSIV) – UPDATE

Update: Bărbatul în vârstă de 59 de ani era în stop cardio-respirator în momentul în care a ajuns echipajul medical. Deși i s-au aplicat manevrele de resuscitare. În primă fază acestea au funcționat, însă, în această seară inima acestuia a cedat. În jurul orei 18 a fost declarat decesul bărbatului. Poliția și specialiștii de la medicină legală vor stabili cu exactitate cauza morții. Chiar dacă inițial exista suspiciunea că a făcut șoc anafilactic în urma unei înțepături de insectă, în urma examinării nu au existat semne clare care să certifice acest lucru.

O persoană din Iaşi a făcut șoc anafilactic după ce a fost înţepată de o insectă . Elicopterul SMURD Iași a intervenit de urgenţă la un caz din localitatea Tansa. Se pare că o persoană a fost înţepată de o insectă. Conform informaţiilor EXCLUSIVE deţinute de BZI.RO, persoana a decedat

Stirile PROTV

Arma teribilă testată cu succes de Franța. Va avea misiunea de a-i elimina pe luptătorii lui Putin aflați în Ucraina

RomaniaTV

Ce nu ai voie să faci la bloc fără acordul vecinilor. Scrie negru pe alb în lege că ai nevoie de autorizație

O persoană din Iaşi a făcut șoc anafilactic după ce a fost înţepată de o insectă

Momentan nu se cunoaşte cu exactitate despre ce fel de insectă este vorba, dar din primele cercetări rezultă faptul că victima a suferit un şoc anafilactic. Elicopterul SMURD Iaşi transporta victima la Unitatea de Primire Urgenţă Iaşi din cadrul Spitalului Sf. Spiridon Iaşi.

Tot ce trebuie să ştii despre muşcăturile şi înţepăturile de insecte

Majoritatea acestora nu sunt grave şi se vor ameloria în doar câteva ore sau zile. Totuşi, mare atenţie, unele se pot infecta şi pot provoca o reacţie alergică gravă. Alte înţepături pot transmite boli grave cum ar fi malaria. Majoritatea insectelor care înţeapă sau musca sunt viespile, albinele, căpuşele, ţânţarii, puricii, ploşniţele, păianjenii, gândacii de canalizare (mlaştina) şi rădaştele.

• Cum se tratează o muşcătură/înţepătură de insectă
• Scoateţi acul dacă este încă în piele.
• Spălaţi zona afectată cu săpun şi apă.
• Aplicaţi o compresă rece sau gheaţă pentru cel puţin 10 minute.
• Dacă este posibi, ţineţi ridicată zona afectată (de exemplu dacă este pe mână sau pe picior) fiindcă aşa reduceţi umflătură.
• Nu vă scărpinaţi pentru a reduce riscul de infectare.
• Evitaţi remediile tradiţionale, cum ar fi oţet sau bicarbonat de sodiu.

Durerea, umflarea şi mâncărimea pot dura câteva zile. Întrebaţi medicul înainte să cumpăraţi analgezice, creme pentru mâncărime sau antihistaminice.

Măsuri simple de precauţie pe care le puteţi lua pentru a reduce riscul de a fi înţepat de insecte

Există câteva măsuri simple de precauţie pe care le puteţi lua pentru a reduce riscul de a fi înţepat de insecte. De exemplu, ar trebui:

Dacă aveţi viespi sau albine în jur, trebuie să faceţi mişcări foarte lente, nu vă agitaţi braţele în jurul lor.
Încercaţi să vă acoperiţi pielea expusă pe cât posibil.
Purtaţi pantofi când sunteţi în aer liber.
Aplicaţi pe pielea expusă produse pentru îndepărtarea insectelor care conţin 50% DEET (dietiltoluamida).
Evitaţi produsele cu parfum puternic deoarece pot atrage insectele (săpun, şampon, deodorant, etc).
Aveţi grijă în jurul florilor, gunoiului, apei stătătoare şi zonelor în care se servesc alimente în aer liber.
Nu deranjaţi cuiburile de insecte.
Evitaţi drumeţiile cu cortul în jurul iazurilor şi mlaştinilor.
Păstraţi alimentele şi băuturile acoperite când luaţi masa în aer liber, mai ales pe cele foarte dulci.
Ţineţi uşile şi ferestrele închise dacă nu aveţi plase pentru insecte.

1. Înţepături de albină şi viespe
Înţepăturile de albină sau de viespe provoacă o durere că de arsură, însoţită de roşeaţa şi mâncărimi de piele, fenomene care dispar după câteva ore. În cazul mai multor înţepături, umflatura este mare, iar bolnavul poate acuza simptome precum vărsături, tulburări respiratorii, tremurături, accelerarea pulsului. Dacă nu se acordă ajutor de urgenţă, în cazul persoanelor alergice, înţepăturile pot provoca decesul.

2. Înţepături de ţânţar
Înţepăturile de ţânţar provoacă mâncărimi locale şi, uneori se pot infecta.

3. Înţepăturile de păianjen
De la înţepăturile de păianjen apare o umflătură dureroasă. Bolnavul prezintă contracţii musculare şi o stare generală rea, cu respiraţie greoaie şi accelerarea pulsului. Înţepăturile anumitor specii de păianjen pot cauza moartea.

Dacă înţepăturile sunt provocate de „văduva neagră”, apare o durere locală foarte intensă, care dispare relativ repede, dar vor persista dureri acute de cap, dureri abdominale, crampe musculare, transpiraţii şi greţuri.

Tot din cauza pişcăturilor de ţânţari, poate apărea edemul glotic. Se obturează calea aerului, tensiunea scade, iar persoana în cauză nu mai poate respira.

4. Înţepăturile de tăun
Pişcăturile de tăun sunt dureroase, iar urmele se pot vedea timp de două săptămâni.

5. Înţepăturile de căpuşa
Aceste insecte stau pe arbori şi ierburi înalte. Acestea se prind de pielea omului şi a animalelor (câini, pisici), cărora le sug sângele, provocând boli foarte grave. La locul înţepăturii apare o papulă roşie, intens colorată în centru, însoţită de mâncărimi, un chist dureros şi abces. Dacă persistă timp de trei săptămâni, este posibil să se fi dezvoltat o boală gravă, Lyme, cauzată de bacteria Borrelia, care este transmisă de căpuşa.

Primele simptome ale bolii trec neobservate, dar, după trei săptămâni apar simptome de oboseală persistentă, tulburări de memorie, febră mare, tulburări cardiace, dureri articulare, paralizie facială, tulburări cerebrale severe şi, în final, meningoencefalita.

6. Înţepături purice
Acestea nu prezintă un pericol mare, întrucât toxina inoculată este inofensivă şi se descompune uşor. Se produce doar o reacţie locală uşoară.

7. Înţepăturile de furnici
Furnicile rosu-brun sau brun închis se ataşează de tegumentul uman prin mandibule puternice şi îşi rotesc corpul în jurul capului în timp ce injectează repetat venin printr-un ac situat posterior. Reacţia iniţială eritemato-papuloasa, însoţită de senzaţie de arsură şi prurit, cedează în aproximativ 30 de minute şi în 24 de ore apare o pustulă. Pustulele ulcerează în următoarele 48 de ore şi ulterior se vindeca în 7-10 zile, dacă nu se infectează secundar.