O nouă suferință psihologică face ravagii la nivel global! Generația tânără este afectată de solastalgie

Medicii avertizează că o nouă suferință psihologică face ravagii la nivel global! Sunt vizați în special tinerii, care se simt anxioși, disperați, fără speranță și speriați când se gândesc la viitorul planetei. Iată cum anume genrația tânără este afectată de solastalgie.

O nouă suferință psihologică face ravagii la nivel global!

O suferință psihologică face tot mai multe victime printre tineri. Generația tânără este afectată de solastalgie, adică de schimbări ale mediului înconjurător din cauze naturale, schimbări supărătoare pentru organismul uman, dar mai ales pentru psihic. Tot mai mulți tineri se simt anxioși când se gândesc la viitorul omenirii și se declară îngrijorați când se gândesc la cum se va schimba planeta în câțiva ani, având în vedere încălzirea globală.

Stirile PROTV

Sute de străini veniți la muncă în România, urcați în avion și trimiși înapoi acasă. Au fost interziși până la 5 ani în UE

RomaniaTV

ULTIMA ORĂ: 1.000 de lei în plus pentru fiecare angajat din 2025

Mai mulți cercetători au demonstrat că temperatura ideală pentru funcționarea sistemului nervos este de 22 de grade, iar efectul valurilor de căldură asupra ratelor de violență, suicid și internări psihiatrice, cresc direct proporțional cu creșterea temperaturii.

16:30, 15 Dec 2024

FOTOSchizofrenie paranoidă, cel mai întâlnit subtip al bolii psihice. Cum se manifestă afecțiunea cronică

11:08, 13 Dec 2024

FOTOCe este acrofobia, afecțiunea cu care se confruntă foarte multe persoane

Încălzirea globală, poluarea și seceta pot schimba radical natura relațiilor umane, dăunând sănătății și favorizând apariția agresivității și a conflictelor, atât la nivel individual, cât și la nivelul populației. Tinerii, femeile și persoanele cu dificultăți economice par a fi cele mai sensibile din punct de vedere psihopatologic la schimbările climatice.

Pentru a nu se lăsa afectați de solastalgie și de sentimentul de dezrădăcinare, de disperare și de pesimism față de viitorul planetei și al omenirii, medicii recomandă tinerilor să vorbească despre îngrijorările lor cu alte persoane, să se implice în acțiuni concrete pentru protejarea mediului, și să petreacă mai mult timp în natură.

S-a schimbat modul în care relaționează tinerii

Generația Z a dezvoltat noi comportamente în relații, printre care se remarcă fenomenul numit „throning”. Acest termen descrie practica de a alege parteneri de viață care să îmbunătățească imaginea personală pe rețelele sociale, transformând relațiile într-un mijloc de autopromovare. Tinerii nu țin cont de sentimente autentice, ci vor să se promoveze alături de un partener cu un statut social ridicat. Astfel, tinerii din Generația Z se implică în relații superficiale și nu au în vedere sentimente precum iubire, respect, afecțiune, sinceritate. Acest fals comportament poate duce în timp la stres și anxietate, fiind afectată sănătatea mentală a tinerilor.

Psihologii îi avertizează pe părinți că metoda prin care tineri din Generația Z își aleg partenerii de viață este alimentată de rețelele sociale, de lumea virtuală, de influența online și de celebritate. Specialiștii în relații recomandă tinerilor să se concentreze pe conexiuni autentice și să evite să transforme relațiile într-un instrument de câștigare a popularității online. În ultima vreme, tinerii din Generația Z își caută un partener după metoda „throning”, adică îi interesează un partener cu statut social ridicat pentru a-și promova propria imagine în mediul online.

O statistică recentă arată că tinerii români părăsesc casa părintească la o vârstă mai înaintată decât media europeană. Media în cazul fetelor este de 25 de ani, dar în cazul băieților depășește pragul de 30 de ani. Mai mult, tinerii sunt ajutați financiar de către părinți până la vârsta de 30 sau chiar 35 de ani. Raportul statistic european arată că România bate recordul UE al tinerilor cu vârste între 15-29 de ani care trăiesc în locuințe supraaglomerate, împreună cu părinții și cu ceilalți membrii ai familiei. La nivel european, cele mai ridicate vârste medii la care tinerii pleacă din casa părintească se înregistrează în Croația (31,8 ani), Slovacia (31 de ani), Grecia (30,6 ani), Spania (30,4 ani), Bulgaria și Italia (30 de ani). La polul opus se află Finlanda, Suedia, Danemarca și Estonia. În aceste țări, tinerii pleacă din casa părintească la vârsta de 21 de ani.