Medicii Spitalului „Sf. Maria” din Iași trag un semnal de alarmă pentru părinți. Un nou sindrom greu de diagnosticat apare la copiii cu vârsta medie de 8 ani care au fost infectați cu COVID-19. Sindromul inflamator multisistemic post-COVID-19 apare între 4 și 6 săptămâni după infectare. Copiii pot prezenta multiple simptome asemănătoare altor boli, cum ar fi febra mare și frisoanele. Părinții sunt rugați să vină de urgență cu cei mici la spital
Medicii pediatri de la Spitalul de Copii „Sf. Maria” trag un semnal de alarmă pentru părinți. O patologie periculoasă poate apărea la copiii de peste 8 ani după infecția cu coronavirus.
„Vrem să discutăm despre o problemă care grevează în ultimul timp lumea medicală și în special patologia pediatrică. Este vorba despre sindromul multi inflamator sistemic post-COVID-19, care în ultimul timp are o incidență extrem de mare în rândul populației pediatrice pe care o manageriem la Spitalul de Copii. De la începutul pandemiei am înregistrat 293 de cazuri de pacienți pozitivi, dintre care 230 au necesitat internare în spital.
Este un număr relativ mic, având în vedere ratele de incidență a populației adultă. Ceea ce ne îngrijorează și ceea ce am vrea să transmitem părinților este că am observat o creștere a acestui sindrom, care este de fapt o multitudine de simptome care alcătuiesc un sindrom extrem de grav, care pot pune în pericol viața copiilor. După cum ne-am obișnuit, coronavirusul a avut un impact fără o simptomatologie exactă în rândul populației pediatrice, la fel este și acest simptom care este paucisimptomatic (puține simptome- n.r.).
Boala debutează cu orice simptom. Părinții trebuie să fie extrem de vigilenți la orice modificare în starea de sănătate a copilului și să se adreseze unui serviciu specializat pentru a putea investiga acest tip de boală. Practic, după o infecție asimptomatică cu coronavirus, copilul dezvoltă o stare de rău general, care poate debuta fie cu dureri abdominale, cu infecții urinare, fie cu tulburări neurologice, per total este o agravare a unei astenii sau o modificare accentuată a stării de sănătate, ceea ce îi împinge pe părinți să vină la spital”, a declarat dr. Lavinia Ionescu, purtător de cuvânt Spitalul de Copii „Sf. Maria”.
Noul sindrom este greu de diagnosticat chiar și de cei mai pricepuți medici
Medicul David Alexandru explică cât de greu este să pui un diagnostic clar acestei noi patologii și că unul dintre criteriile de diferențiere este numărul crescut al anticorpilor pozitivi după infectare.
„Eu ca medic infecționist vorbesc că trebuie să excludem toate patologiile infecțioase care ar putea avea o legătură cu acel punct de apel cu care copilul ajunge la spital. Să dăm un exemplu: vine un copil la spital cu febră înaltă, frisoane, dureri abdominale și o diaree cu sânge, atunci vom face un diagnostic diferențial infecțios cu colite, hepatită, apendicite, peritonite, așa cum a fost și ultimul caz, dar și un diagnostic diferențial cu patologii non-infecțioase, cum sunt boli din sfera autoimună, din sfera nefrologică și tumorală și multe altele. Așadar, ca tratament pentru copiii care se prezintă de multe ori cu forme grave este în primul rând antibioterapia, iar înainte de inițierea antibioterapieI se vor recolta toate produsele patologice care au rol important în stabilirea ulterioară a diagnosticului, inclusiv funcția lombară.
Trebuie să avem un plan general asupra pacientului, așadar, antibioterapia va fi suprimată în momentul în care toate culturile și toate probele micro-biologice sunt negative. Este foarte important ca acești copiii să ajungă la spitalul de pediatrie, care să aibă, foarte important, serviciu de Anestezie și Terapie Intensivă, pentru că cei mai mulți acolo trebuie să-și primească tratamentul, pentru menținerea funcțiilor vitale.
Tragem un semnal de alarmă părinților să fie foarte atenți la copii, mai ales că sunt și copii care fac forme simptomatice de coronavirus, să fie atenți în perioada 4 – 6 săptămâni după infecție și mă refer la părinții care au copii sub 21 de ani, pentru că această categorie de vârstă este vizată. Să fie atenți la toate semnele și simptomele acestui sindrom: febră, frisoane și numeroase alte manifestări și să vină cu ei la urgențe să fie evaluați sau internați dacă este cazul”, a precizat dr. David Alexandru, medic specialist boli infecțioase.
Cel mai întâlnit simptom al noii patologii este febra mare
Copiii diagnosticați cu sindromul multi inflamator sistemic post-COVID-19 trebuie tratați în primele zile de evoluție a bolii în secția ATI.
„Ne confruntăm cu un sindrom cu atingere multiorganică în perioada imediat post COVID-19, dar este posibil să apară acest sindrom și în timpul infectării acute cu coronavirus. Copiii se prezintă la spital de cele mai multe ori cu febră. Din punct de vedere paraclinic, observăm de cele mai multe ori un sindrom inflamator foarte crescut, marcat împreună cu diferite disfuncții de organe. Pentru a pune diagnosticul și pentru a putea stabili acest sindrom, sindromul inflamator multiorganic la copii, trebuie să aducem o dovadă și o evidență ori a infectării curente cu coronavirus, adică un test PCR pozitiv, sau, dacă nu, o serologie, anticorpi anti-coronavirus pozitivi.
Copilul să fi avut boala cu cel mult 4 săptămâni anterior debutului bolii. Aceste cazuri sunt destul de greu de manageriat, adică necesită un efort colectiv al spitalului. Copiii se prezintă, dar și dezvoltă în lipsa tratamentului adecvat niște disfuncții de organe care pot fi letale. Am avut în ultimile 5 – 6 săptămâni două cazuri foarte grave de acest sindrom multisistemic inflamator la copii, care cu greu am reușit să-i reabilităm și să îi aducem pe linia de plutire. Ca și tratament, bineînțeles orice prezumție a acestui diagnostic implică un diagnostic diferențial, adică trebuie să fac un diagnostic diferențial cu patologii infecțioase”, a menționat dr. David Alexandru, medic specialist boli infecțioase.
La Spitalul „Sf. Maria” s-a prezentat un caz cu simptome de apendicită acută care ascundea de fapt noua patologie
Medicii ieșeni au descoperit la timp în urma unei intervenții chirurgicale noua patologie la un băiat de 11 ani, transferat de la Piatra Neamț.
„Am avut un caz recent care prezenta câteva particularități, dar ca stare generală avea în evoluție un sindrom inflamator multisistemic pediatric, acela de care au vorbit și colegii mei, dar în același timp prezenta și o apendicită acută, fără să aibă niciun fel de afecțiune pulmonară. Acest sindrom inflamator multisistemic a fost observat încă din luna aprilie 2020 și se referă la persoanele sub 21 de ani care se prezintă cu o stare acută, cu febră mare, cu frison, cu analize puternic modificate, cu afectarea a cel puțin două organe sau sisteme, care nu au nicio altă cauză aparentă și care au avut în ultimele 4 săptămâni o infecție simptomatică sau asimptomatică cu coronavirus.
Cazul pe care eu l-am operat este un caz al unui băiat de 11 ani, care provine dintr-o familie unde mama este cadru medical într-un spital suport COVID-19, chiar de tratament COVID-19, în Piatra Neamț. Acest pacient nu a avut nicio simptomatologie de coronavirus în antecedente și niciun membru al familiei nu cunoaște să fi avut simptome minimale de COVID-19. Acest copil s-a prezentat după ce în antecedente fusese urmărit cam două săptămâni la Piatra Neamț pentru observație de infecție urinară și fusese tratat cu antibiotic inițial și ulterior, pentru că se degradase starea generală, a fost internat. În ciuda tratamentului corect pe care l-a primit, starea generală se degradase destul de mult și l-au trimis la noi”, a adăugat dr. Adrian Roșca, medic primar chirurgie pediatrică.
În edițiile anterioare ale BZI a fost prezentat cazul a două cadre medicale din medicina de urgență Iași.
Mulțumită echipei medicale, băiatul de 11 ani este acasă, sănătos
După mai multe investigații, pacientul a fost tratat corespunzător și are o stare generală bună.
„În momentul în care s-au prezentat la noi, pacientul avea îmbrăcat tabloul clinic a unei stări septice și clinic, și biologic semăna ca un sepsis. Din punct de vedere al aspectului clinic, seamănă foarte mult cu un abdomen care are o problemă ce necesită operație imediat. L-am considerat la momentul respectiv ca fiind un sepsis în cazul unei peritonite tratată antibiotic și răcită cumva și ținută sub control cu antibiotic. I-am făcut investigații și ecografie, radiografie, iar investigațiile au fost sugestive pentru aspectul unei apendicite acute cu un apendice mărit în diametru.
În acel moment am decis să facem intervenție chirurgicală cu ideea că intervenția va îmbunătăți starea generală a pacientului. În momentul în care am deschis intraoperator bolnavul, exact atunci am realizat că ceea ce am găsit intraoperator nu avea cum să explice starea generală atât de depreciată a acelui bolnav, am și comunicat asta medicului anestezist și ulterior deja am luat alt tip de măsuri decât într-o simplă apendicită.
Pacientul a mers imediat în secția ATI și a urmat un tratament suportiv și antibiotic cu spectru larg și a fost extins pe alte investigații. Pacientul a fost bine investigat și i s-au tratat toate disfuncțiile găsite, mai exact o ușoară anemie și multiple afectări de sistem și de organe. Principal avea o afectare hepatică. Totul a mers foarte bine după operație din punct de vedere chirurgical, însă starea generală nu era una foarte bună și s-au adăugat o serie de simptome. Erau niște fenomene clinice care semănau foarte bine cu o altă boală autoimună și cu care acest sindrom multisistemic pedriatic post-COVID-19 seamănă foarte mult”, a spus dr. Adrian Roșca, medic primar chirurgie pediatrică.
O fetiță de 8 ani a fost diagnosticată în secția de pediatrie cu noua patologie
Un nou caz de sindrom inflamator multisistemic post-COVID-19 a fost identificat în secția de pediatrie.
„Să concluzionăm impactul acestei noi patologii asupra maladiilor pediatrice în general și asupra noastră ca medici pediatrici, care suntem învățați cu altă sferă a patologiei și cu altă evoluție a bolilor. Sunt lucruri noi, lucruri care se pot constitui în capcane de diagnostice și necesită obligatoriu o intervenție multidisciplinară. Suntem la un început de drum pentru a rescrie, practic, fiziopatologia acestei noi identități și pentru a alege cele mai bune metode de diagnostic și tratament. De aici și multitudinea de investigații pe care le practicăm la fiecare caz în parte. Am avut și pe pediatrie, la fel ca și pe chirurgie, un caz și nu numai unu. Avem și acum în terapie intensivă câteva cazuri care ies din tiparele obișnuite ale bolilor, care s-au prezentat cu o patologie de organ, dar care au dezvoltat această reacție multisistemică inflamatorie care ne dă foarte multe bătăi de cap.
O fetiță de 8 ani care a prezentat o diaree profuză, pierdea cantități foarte mari de apă prin scaun. A venit într-o deshidratare severă, după care a schimbat aspectul asociind concomitent insuficiență hepatică și renală care a mers până la complicații sistemice. Am testat alte patologii asemănătoare acestor simptome, toate erau negative, iar copilul se simțea în continuare rău. A fost susținută în ATI și la momentul în care nu mai aveam ce să excludem, am investigat și această patologie post-COVID-19. Copilul se afla în cele 4 săptămâni post-COVID-19, iar numărul de anticorpi pozitivi era de 10 ori mai mare decât normal și am legat evident de posibila infecție multisistemică. Pacientul a primit tratamentul corespunzător noii patologii și a avut o evoluție bună”, a precizat dr. Iuliana Stârcea, medic primar nefrolog.
Vaccinarea poate diminua apariția acestei noi patologii
Medicii Spitalului „Sf. Maria” susțin vaccinarea adolescenților și spun că aceasta este o soluție pentru noua patologie.
„Vaccinarea este cu siguranță o soluție pentru a preveni în primul rând efectele directe ale coronavirusului și efectul direct al bolii, afectarea pulmonară. Bineînțeles că este o soluție extraordinară pentru prevenirea acestui sindrom după infectarea cu COVID-19. Este foarte important să se vaccineze și urmează să vedem în următoarea perioadă ce efecte benefice va avea asupra pacienților noștri”, a transmis dr. David Alexandru, medic specialist boli infecțioase.
Secțiile ATI sunt dotate pentru tratarea celor mai complicate patologii.
„În primele zile de evoluție a bolii, copilul trebuie susținut extrem de bine în serviciul de terapie intensivă, ca apoi să poată merge pe secția de pediatrie și să se investigheze sechelele sau ce alte disfuncții de organ persistă pe mai departe. Terapia intensivă de la Spitalul de Copii „Sf. Maria” este capabilă să ofere o multitudine de terapii de epurare extra renală. Cea mai des folosită în ultima perioadă și la cazurile pe care le-am avut, în număr de 6, a fost plasmafereza, schimbul terapeutic de plasmă, hemofiltrarea și avem și posibilitatea să efectuăm dializă hepatică.
Suntem în discuții destul de avansate pentru a aduce o metodă de oxigenare extracorporală, lucru care sperăm să nu fim nevoiți să-l utilizăm la pacienții foarte gravi. Suntem bucuroși că avem toate aceste posibilități de terapie, dar faptul că a trebuit să refolosim în majoritatea cazurilor care au fost internate, este un motiv de îngrijorare”, a mai adăugat dr. Lavinia Ionescu, purtător de cuvânt Spitalul „Sf. Maria” Iași