O nouă escrocherie online. Ce sunt reclamele deepfake

Reclame deepfake, care folosesc imagini și voci manipulate prin inteligență artificială ale politicienilor, jurnaliștilor sau personalităților din afaceri, sunt utilizate pentru a promova scheme false de investiții și îmbogățire rapidă pe internet.

Acestea par extrem de reale, păcălind astfel numeroși oameni care cred că vizionează conținut autentic.

Ce sunt reclamele deepfake

Mii de români au fost victimele unor escroci moldoveni care au folosit aceste reclame deepfake pentru a le goli conturile bancare. Fenomenul este în creștere, iar victimele sunt atrase prin utilizarea imaginii unor figuri publice bine cunoscute, manipularea fiind atât de sofisticată încât multe persoane cad pradă acestei înșelătorii.

Stirile PROTV

„Ne-au gonit acasă”. Reacțiile românilor aflați în avionul Ryanair care nu a mai ajuns la destinație

RomaniaTV

Cum să iei 10.000 de lei şi să te duci ocazional la muncă, nu la program de 8 ore!

În spatele acestor operațiuni se află rețele infracționale complexe, care profită de lipsa de acțiune din partea autorităților și de complicitatea tacită a unor mari corporații tehnologice. Deși Poliția și Parchetul din România au primit numeroase plângeri, nu au reușit să ofere un răspuns adecvat pentru a contracara acest fenomen. Un moldovean, care a lucrat într-un astfel de call-center, a dezvăluit pentru Recorder cum sunt organizate aceste escrocherii și cum sunt păcăliți oamenii de rând prin intermediul acestor reclame false.

Autoritățile române au fost neputincioase în fața acestor atacuri, chiar și atunci când escrocii au folosit imagini cu politicieni de rang înalt, cum ar fi premierul Marcel Ciolacu și ministrul Sebastian Burduja. Deși Burduja a depus plângere penală la începutul anului împotriva celor care i-au folosit imaginea în aceste reclame false, ancheta nu a avansat nici după șapte luni.

Recorder a documentat cum funcționează rețelele de escroci, care operează din birouri din Chișinău, Moldova, folosind call-centeruri cu angajați care vorbesc română, rusă și engleză. Aceste centre nu facilitează investiții reale, ci sunt dedicate înșelătoriei. Angajații sunt instruiți și testați cu detectorul de minciuni pentru a preveni infiltrarea poliției sau colectarea de dovezi împotriva lor.

Victimele erau ademenite prin linkuri și formulare online

În urma unor investigații, Recorder a descoperit că victimele erau ademenite prin linkuri și formulare online, care promiteau investiții în companii mari precum Hidroelectrica sau Petrom. Odată ce o victimă cădea în capcană, era contactată de escroci, care îi cereau informații personale și instalarea unor aplicații, sub pretextul gestionării investițiilor.

Un exemplu grăitor este povestea unui tânăr din Republica Moldova care a lucrat într-un astfel de call-center și a descris atmosfera de acolo: fiecare „victorie” era sărbătorită cu aplauze, iar cei implicați erau conștienți de natura ilegală a activității lor. Acest tânăr a decis să colaboreze cu autoritățile, deși acum se teme pentru siguranța sa.

Reclamele deepfake sunt răspândite pe platforme mari precum Google, YouTube și Facebook, fiind principalul mijloc prin care victimele sunt atrase. Unele grupări infracționale și-au mutat activitatea din Ucraina în Moldova, iar românii au devenit ținte principale datorită limbii comune. Aceste grupări corup autoritățile locale pentru a-și asigura protecția și a continua activitățile ilegale.

Centrul Național Anticorupție din Moldova a reținut recent un cetățean ucrainean pentru încercări de fraudă și a descoperit că un inspector de poliție din Chișinău a acceptat mită pentru a proteja activitatea unui astfel de call-center, ceea ce indică un nivel ridicat de corupție în rândul autorităților moldovenești.

În ciuda gravității situației, autoritățile moldovenești nu au oferit încă o reacție oficială la investigația Recorder, dar sunt așteptate reacții și măsuri în perioada următoare despre reclamele deepfake.