LIVE VIDEO – O nouă ediţie BZI LIVE exclusivistă şi de impact naţional pe zona academică alături de prof. univ. dr. Anca Dana Buzioanu, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca

Vineri, 28 ianuarie 2022, începând cu ora 15.00 (via Zoom) este programată o nouă editie-dialog în Platoul BZI LIVE exclusivista şi de impact naţional pe zona academică alături de prof. univ. dr. Anca Dana Buzioanu, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) ”Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca. Dialogul se va axa pe prezentarea proiectelor, în derulare şi cele viitoare ale Universităţii, strategia de dezvoltare instituţională pe componente didactice, de infrastructură, cercetare, internaţionalizare. De asemenea, se vor puncta şi realităţi din sistemul de învăţământ superior din România, modul în care se face finanţarea Educaţiei, ce elemente legate de legislaţie ar putea fi modificate, examenul de Rezidenţiat şi modul în care ar putea fi acesta organizat.

Prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu – Şeful disciplinei de Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică a Facultăţii de Medicină Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu este şeful disciplinei de Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică a Facultăţii de Medicină Cluj-Napoca. A fost decan al Facultăţii de Medicină din anul 2008 şi preşedinte fondator al Asociaţiei Decanilor Facultăţilor de Medicină din România. Interese în cercetare: preocupări în domeniul farmacologiei experimentale privind studiul durerii şi al inflamaţiei precum şi cercetări în domeniul neuropsihofarmacologiei. În ultimii ani, cercetarea ştiinţifică s-a axat pe aspecte de farmacogenetica, studiul implicării polimorfismelor genetice în răspunsul la tratament: farmacogenetica anticoagulantelor orale, al medicaţiei biologice şi neurotrope.

Stirile PROTV

Prinţesa Kate împlineşte 43 de ani. Cum își sărbătorește ziua de naştere și ce își dorește să realizeze în 2025. GALERIE FOTO

RomaniaTV

EXCLUSIV Cât costă ceasul din celebrele poze de campanie ale lui Călin Georgescu. Piesa rară se mai găsește numai la licitație

Interes în domeniul de cercetare al neurostiintelor, neuroplasticitatii neuronale şi al terapiei personalizate. Are numeroase articole în domeniile de interes, articole ÎŞI şi indexate în baze de date internaţionale. Distincţii: 2006 – Premiul ”Victor Papilian” al Facultății de Medicină – discipline fundamentale, 2007 – Marele Premiu ”Iuliu Hatieganu” al Universităţii pentru ”dezvoltarea unei structuri educaţionale inovative – Scoala doctorală a UMF Iuliu Hatieganu”, 2011 – Medalia de onoare – Ordinul Medicilor din Franţa, 2012 Premiul de excelenţă pentru implicare deosebită în activitatea didactică “Decanul anului” – Gala Sănătăţii Bucureşti, 2013 – Marele Premiu ”Iuliu Hatieganu” al UMF Cluj-Napoca pentru ”contribuţia deosebită avută în obţinerea Diplomei de certificare a calităţii educaţiei” – Label CIDMEF de către Facultatea de Medicină a UMF Cluj-Napoca din partea CIDMEF, 2015 ”Diplomă de excelentă” a Asociaţiei de Algeziologie din România pentru contribuţia remarcabilă adusă în studiul şi terapia durerii.

Învăţământul superior din Cluj datează din anul 1581

Viaţa universitară s-a dezvoltat treptat, conturându-se diferite domenii şi specialităţi de studiu. În rândul acestora, un loc important l-a avut Medicină. Astfel, în 1775 a fost înfiinţată ”Scoala medico-chirurgicala” din Cluj. Aici a fost profesor cunoscutul oculist Ioan Piuariu-Molnar. În 1816, Scoala medico-chirurgicala s-a transformat în ”Liceul medico-chirurgical”. ”Facultatea maghiară de Medicină a fost fondată chiar de la începutul existenţei Universităţii ”Ferencz Jozsef” din Cluj, adică în 1872.

În perioada 1888-1901 au fost construite clinicile şi institutele Facultăţii, situate pe strada Mikó – în prezent denumită Strada Clinicilor. Printre profesorii cei mai importanţi ai acestei Facultăţi au fost: Zsigmond Purjesz, Miklos Jancso, Károly Lechner, Tamás Marschalko, Jozsef Brandt, Istvan Apáthy, György Hintz, Zsigmond Jakabházy”, arata conf. univ. dr. Cristian Barsu, Istoria Medicinei.

Imediat după Marea Unire a Transilvaniei cu România (1918), în învăţământul superior de Medicină şi Farmacie din Cluj a avut loc o transformare notabilă

Imediat după Marea Unire a Transilvaniei cu România, în învăţământul superior de Medicină şi Farmacie din Cluj a avut loc o transformare notabilă. În 1919 a fost întemeiată Facultatea românească de Medicină, ca parte componentă a Universităţii ”Daciei Superioare”. ”Primul decan şi organizator al Facultăţii a fost Iuliu Hatieganu, care ulterior a fost ”Magnificus Rector” al acestei Universităţi. Datorită iniţiativei sale, au fost create noi discipline, precum: semiologia medicală, radiologia, stomatologia şi istoria medicinii, care au fost premiere în învăţământul medical românesc.

Prestigiul Facultăţii a fost asigurat încă de la început de remarcabilii profesori romani: Victor Babeş, Constantin Levaditi, Ştefan Gh. Nicolau şi Nicolae Minovici, ca şi de celebrii profesori francezi: Jules Guiart, René Jeannel etc. Alături de maeştrii amintiţi, din prima generaţie de profesori ai Facultăţii au făcut parte profesorii de renume: Iuliu Moldovan, Victor Papilian, Titu Vasiliu, Ioan Dragoiu, Dimitie Negru, Iacob Iacobovici, Constantin Ureche, Ion Minea, Cristea Grigoriu, Dumitru Michail, Coriolan Tătaru, Titu Gane, Ion Predescu-Rion ş.a. De asemenea, Gheorghe Bilascu a fondat la Cluj prima disciplină de stomatologie din România. În cadrul Facultăţii de Medicină din Cluj a existat în perioada 1919-1934 şi o importanţă secţie de farmacie, al cărei fondator şi conducător a fost Gheorghe Pamfil. Trebuie subliniat sprijinul pe care l-au dat unii profesori ai Facultăţii de Ştiinţă din Cluj, printre care Emil Racoviţa, Alexandru Borza, Ion Grintescu, Adriano Ostrogovich, Gheorghe Spacu şi Gheorghe Dima”, mai reliefează conf. univ. dr. Cristian Barsu.

Istoria învăţământului clujean de Medicină şi Farmacie a înregistrat o cotitură în 1948, prin desprinderea sa de Universitatea din Cluj şi întemeierea Institutului Medico-Farmaceutic

În al doilea deceniu interbelic şi în timpul refugiului Facultăţii la Sibiu (1940-1945) s-au afirmat profesorii: Ioan Goia, Leon Daniello, Ion Gavrilă, Marius Sturză, care a fondat prima disciplină de balneologie pe plan naţional, Emil Teposu, Alexandru Pop, Ioan Aleman, Valeriu Bologa, Grigore Benetato, Ion Manta, Constantin Velluda etc. În 1938 a fost inaugurat ”Palatul Clinicilor Universitare” din Cluj. ”Istoria învăţământului clujean de Medicină şi Farmacie a înregistrat o cotitură în 1948, prin desprinderea sa de Universitatea din Cluj şi întemeierea Institutului Medico-Farmaceutic (IMF). Acesta a avut la început cinci facultăţi: medicină generală, pediatria, stomatologia, farmacia şi igienă (care a existat numai un deceniu). Cea mai mare pondere a avut-o Facultatea de Medicină.

Aici şi-au desfăşurat cariera celebrii profesori: Octavian Fodor, Aurel Moga, Ion Chiricuţă, Aurel Nana, Rodica Dascălu, Ion Baciu, Ion Albu, Victor Preda, Gheorghe Badenski, Rubin Popă, Gheorghe Badea ş.a. Învăţământul de pediatrie a fost ilustrat de profesorii: Axente Iancu, Iuliana Târlea, Aurel Chisu, Eugenia Mihalca etc. La Facultatea de Stomatologie au activat cunoscuţii profesori: Vasile Vasilescu, Cornel Opriş, Iosif Baba ş.a. Facultatea de Farmacie l-a avut ca prim decan şi organizator pe Erwin Popper. Alţi profesori importanţi au fost: Teodor Goina, Vigil Galea, Ioan Simiţi, Victor Ciocanelea etc.”, a conchis conf. univ. dr. Cristian Barsu. Începând din 1990, Istoria Şcolii Clujene de Medicină şi Farmacie a înregistrat o dezvoltare rapidă şi consistenţă. În acel an vechea denumire de IMF a fost schimbată în Universitate de Medicină şi Farmacie. Numele simbol al lui Iuliu Hatieganu a fost pus pe frontispiciul UMF în 1992.

Iuliu Hațieganu a fost un medic internist român recunoscut în mod special pentru cercetările făcute în domeniul tuberculozei

Iuliu Hatieganu (n. 14 aprilie 1885, Darja, Cluj – d. 4 septembrie 1959, Cluj) a fost un medic internist roman recunoscut în mod special pentru cercetările făcute în domeniul tuberculozei. A format la Cluj o valoroasă Scoala de Medicină internă. Astăzi, UMF Cluj-Napoca îi poartă numele. A fost membru al Academiei Romane şi fratele politicianului Emil Hatieganu. De asemenea, Iuliu Hatieganu a pus bazele sportului clujean prin înfiinţarea Clubului Sportiv Universitatea Cluj în toamna lui 1919. Prin Decretul nr. 4.031 a Ministerului de Instrucţie s-a recunoscut transformarea, cu data de 1 noiembrie 1919 a Universităţii din Cluj în universitate românească.

Iuliu Hatieganu s-a născut în familia unui preot greco-catolic de pe Valea Somesului, satul Darja, comună Panticeu. Ulterior, familia sa s-a mutat în comună Cojocna. A avut alţi patru fraţi, între care şi Emil Hatieganu. A făcut studiile primare în Cojocna şi la Cluj. A absolvit Gimnaziul Superior din Blaj, unde a fost coleg de clasa cu viitorul cardinal Iuliu Hossu. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Medicină ale Universităţii din Cluj. În 1910 şi-a încheiat studiile cu un strălucit doctorat şi a devenit asistent al profesorului Zsigmond Purjesz. Un portret al profesorului Purjesz s-a aflat în cabinetul profesorului Hatieganu, chiar deasupra biroului său.

S-a făcut cunoscut încă din 1914 în literatura de specialitate printr-un studiu asupra galactozuriei alimentare, publicat în Jurnalul Medical din Budapesta

S-a făcut cunoscut încă din 1914 în literatura de specialitate printr-un studiu asupra galactozuriei alimentare, publicat în Jurnalul Medical din Budapesta. A fost unul din delegaţii tineretului universitar la Adunarea Naţională de la Albă Iulia şi a susţinut în fata Consiliul Dirigent al Transilvaniei înfiinţarea Universităţii din Cluj. Ulterior va prezida şi primul Congres al Medicilor, unde prietenul său, medicul militar Iuliu Moldovan, numit de Consiliul Dirigent în funcţia de secretar cu problemele sănătăţii publice, va prezenta un raport asupra stării sănătăţii populaţiei din Transilvania, subliniind necesitatea reluării activităţii la Facultatea de Medicină din Cluj.

La 33 de ani a devenit profesor de clinică medicală la Facultatea de Medicină din Cluj. La 34 de ani a ţinut prima prelegere universitară în Limba romana din Ardeal, ”Problema icterului cataral” prin care a pus bazele învăţământului superior medical clujean. În perioada interbelică medicina clujeană a avut cea mai frumoasă şi plină de rezultate perioadă. Între anii 1919-1920 a fost primul decan al acestei facultăţi. A fost unul dintre cei care au trebuit să aleagă membrii care vor alcătui viitorul corp didactic al facultăţii. Astfel, a devenit unul din fondatorii învăţământului medical românesc clujean. Cu ajutorul profesorilor din perioada respectivă, a scos, la data de 1 februarie 1920, primul număr din revista ”Clujul Medical”.
Alături de Ioan Goia, Iuliu Hatieganu a adunat la catedre specialiști excepţionali ca Victor Papilian, Titu Vasiliu, Iacob Iacobovici, Constantin Ureche, Victor Babeş, Constantin Levaditi sau Emil Racoviţa. În urma Dictatului de la Viena, clinicile clujene s-au mutat la Sibiu

Profesorul Hatieganu, al cărui nume îl poartă astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj, a fost un exemplu rar. Marele merit al lui Hatieganu, însă, este acela că a reuşit să formeze un corp didactic excepţional care a dus mai departe până astăzi valoarea medicinei româneşti. Personalitate puternică, a coagulat repede o echipă, care s-a transformat într-un colectiv profesional de elită atât la catedre, cât şi în clinici. Din fonduri proprii, colecta publică şi bani de la ASTRA, Hatieganu a înfiinţat între 1930-1932 la Cluj un parc destinat mişcării sportive a tinerilor. Parcul sportiv Iuliu Hatieganu, aflat pe malul Somesului şi cu o suprafaţă de 25 ha, a fost dedicat memoriei unicului său copil, mort la numai 8 ani. În prezent poartă numele întemeietorului sau.

Activitate ştiinţifică a savantului Iuliu Hatieganu

În colaborare cu Ion Goia, a redactat ”Tratatul elemetar de semiologie şi patologie medical”. În calitatea sa de decan al Facultăţii de Medicină şi rector, de două ori, al Universităţii din Cluj, considera că rolul învăţământului universitar era acela de a cerceta şi de a pregăti elitele conducătoare. A avut ocazia să rostească discursul sau în funcţia de rector în prezenţa familiei regale, în 1930/1931. În preajma să s-au format 4 membri ai Academiei Romane şi 18 conferenţiari şi profesori, printre care: Ion Goia, Leon Daniello, Aurel Moga, Octavian Fodor, Aron Faur, Ion Gavrilă, Viorel Gligore, Ion Jovin şi Vasile Cosma. Iuliu Hatieganu a susţinut planul unei clinic mari, cu 300 de paturi, şi consultaţiile gratuite de la ambulatoriul clinicilor. A fost preocupat de educaţie sanitară şi de răspândirea măsurilor elementare de igienă. Acesta a fost activ în ASTA fiind şef al Despărţământului Cluj, ”Şoimii Carpaţilor”, ”Extensia Universitară” şi în sectorul ”Educaţia fizică universitară”. El este cel care a înfiinţat Revista ”Viaţa Universitară”.

Iuliu Hatieganu a primit titlul de ”medic emerit” în anul 1952 şi Émile Sergent l-a considerat ”cea mai complexă personalitate medicală a Europei din acea vreme”. Odată cu instaurarea comunismului, noua situaţie politică l-a afectat atât pe Hatieganu, cât şi colaboratorii săi, mulţi fiind concediaţi sub pretextul unor aşa-zise judecaţi ”populare”. O preocupare consecventa a lui Hatieganu a fost şi stabilirea pediatriei sociale drept norma profesională. Profesorul Nicolae Miu spunea despre el: ”Marele Hatieganu a pus bazele. Organiza deplasări în diferite medii sociale unde voia să cunoască incidenta anumitor boli, condiţiile în care evoluau sau apăreau focarele”. Iuliu Hatieganu era totodată un extraordinar diagnostician. De multe ori reuşea să diagnosticheze corect pacientul, doar privind modul în care se mişcă şi cum arată. A fost un mare susţinător al creării de parcuri sportive şi locuri dedicate recreaţiei, conform principiului o minte sănătoasă într-un corp sănătos. De altfel, când a fost numit ministru al Sănătăţii în Guvernul Iorga, şi-a dat demisia după ce i-a fost respinsă propunerea de înfiinţare a unui portofoliu al Educaţiei Fizice.