O nouă descoperire arheologică importantă în centrul Iaşului

În urma săpăturilor derulante lângă Strada Palat (spre coborâre, partea dreaptă) și în apropiere de Școala Primară „Gheorghe Asachi” cercetătorii au scos la iveală noi descoperiri arheologice importante pentru oraşul Iaşi. Este vorba despre o aşezare ce datează din cultura Cucuteni 7000 – 7500 înainte de Hristos, 3000 – 3500 i.Hr.

„În această zonă am găsit o frumoasă locuinţa ce datează din perioada culturii Cucuteni, inclusiv vestigii de o importanţă şi o valoare specială pentru acest areal”, a declarat în urmă cu câteva zile în exclusivitate pentru BZI istoricul dr. Alexander Rubel, directorul Institutului de Arheologie Iaşi.

RomaniaTV

Casa de vacanță a lui Cristi Borcea, de la Sinaia, distrusă de furtuna APOCALIPTICĂ. Curtea arată ca după bombardamente: Șapte pomi ai pe casă, ca să știi

Observatornews.ro

Tamila Cristescu, despre cum a ajuns viceconsul la New York cu o lună experienţă: "S-au aliniat astrele"

De precizat faptul că s-au descoperit urme de locuire ce ajung până în secolele 14, 15. Zilele următoare urmează a se stabili dacă vor fi conservate.

Pe actualul loc unde se afla Școala Primară „Gheorghe Asachi”, de lângă Pietonalul Ștefan cel Mare, era un faimos han

Pe actualul loc unde se află Școala Primară „Gheorghe Asachi” de pe Pietonalul Ștefan cel Mare era, pe la începutul anului 1800, faimosul han de la „Trei Ierarhi”.

„Povestea este rămasă din vremea când negustorii osmanlîi (turci) cutreierau așezările și drumurile Moldovei, aducând în hrubele întortocheate și-n ascunzișul haznalelor caravane cu băcăliile Orientului, șaluri indiene, săbii din Damasc și duceau înapoi piei de samur, roți de ceară verde și parfumată, butoaie de carne uscată, ocale de aur și argint scoase din munții Moldovei și Bistriței Aurii. Bolțile sale joase de la stradă, îndeobște pitarii, bacalii, atrăgeau prin 1845 sute de privitori în jurul butcelor și cupeurilor strălucitoare, înfățișate de fabrica lui Anton Beer, instalată în ograda hanului, pe Ulița Mare, în inima târgului”, se arată în descrierea poetică a localului.

În apropiere se afla și fostul turn-clopotniță al Mănăstirii „Trei Ierarhi”, construit în 1638

În apropierea acestui loc, în care acum s-au făcut descoperirile, se afla și turnul-clopotniță al Mănăstirii Trei Ierarhi, construit în 1638, care a făcut parte din complexul arhitectonic al Mănăstirii „Trei Ierarhi” din Iași, ctitorire a voievodului Vasile Lupu. Din 1640 și până la demolarea sa, în 1886, turnul a adăpostit un orologiu, primul orologiu public cunoscut din Țările Române. De reamintit că Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași a fost construită între anii 1637-1639 și, de la început, a fost metoh al bisericii Protaton de la muntele Athos.

Intrarea în incinta fortificată a mănăstirii, situată pe Ulița Mare (actuala Ștefan cel Mare), se făcea printr-o boltă situată într-un turn construit la 1638. Turnul, acoperit cu țiglă și al cărui înălțime estimată era de peste 30 de metri, avea două încăperi în partea superioară: o primă încăpere în care se aflau cele opt clopote și o alta, deasupra, în care era instalat orologiul cu câte un cadran pe fiecare fațadă. Pentru a ajunge la prima încăpere trebuia urcată o scară în spirală cu 280 de trepte.