După mai bine de 3 decenii, un loc amplasat într-o zonă selectă a orașului Iași și care a fost marcat de o crimă îngrozitoare va fi transformat! Este vorba despre construcția istorică a Bisericii „Sfântul Haralambie”, de pe strada Octav Botez. Proiectul de restaurare a acesteia a primit aviz favorabil de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, din cadrul Direcției Județene pentru Cultură Iași. Unul dintre cele mai frumoase aspecte în istoria parohiei îl constituie legenda „Haralambie”, consemnată de către Mihail Sadoveanu în „Hanul Ancuței”, în care se vorbește despre cei doi frați
Drum liber pentru restaurarea unuia dintre cele mai interesante și valoroase locuri din orașul Iași! După zeci de ani, Biserica „Sfântul Haralambie”, de pe strada Octav Botez, va fi transformată. Astfel, proiectul depus de preotul paroh Radu Brânză la Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) pe 27 august 2021 a primit aviz favorabil din partea Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI).
Acesta se afla în faza Documentației Tehnice de Autorizarea Construcției (DTAC). Proiectant și elaborator – șef proiect arh. Corneliu Ciobănașu, arh. Ion Daniel Vișan – SC Atelier de Proiectare Vișan SRL. Expertiza tehnică: ing. Andrei Szalontay Coloman, prin SC Exprosov SRL, iar studiul istorico-arhitectural: arhitecții Corneliu Ciobănașu, Paul Filip Ciobănașu și Nicoleta Caba. De asemenea, pentru documentația de conservare / restaurare pictură murală a fost implicat specialistul restaurator Carmen C. Solomonea.
Biserica „Sfântul Haralambie”, așezată în una dintre cele mai frumoase zone ale Iașului
Biserica parohiei „Sfântul Haralambie” este așezată în una dintre cele mai frumoase zone ale orașului Iași. Unul dintre cele mai frumoase aspecte în istoria parohiei îl constituie legenda „Haralambie”, consemnată de către Mihail Sadoveanu în „Hanul Ancuței”, în care se vorbește despre cei doi frați. Este vorba despre Gheorghe și Haralambie Leondarie, veniți din părțile Epirului. Baș ceauș (persoana cu gradul de ofițer superior cu diferite atribuții) în slujba domnitorului Constantin Ipsilanti (1799-1801, 1806), Haralambie, devenind haiduc, domnitorul deleagă pe fratele acestuia, Gheorghe, să-l captureze pe fratele tâlhar.
Într-o tentativă de capturare, undeva pe lângă Mănăstirea Văratec, deși nu asta a dorit, Gheorghe îl ucide pe Haralambie. Împlinind porunca domnească, predă domnitorului capul fratelui ucis, dar Gheorghe pleacă din slujirea domnului și, ca Dumnezeu să-i ierte păcatul uciderii de frate, zidește biserica cu Hramul „Sfântul Haralambie”.
Crimă „spălată” prin ridicarea unei biserici: „Sfântul Haralambie”
Povestea arată că Haralambie, devenind haiduc, domnitorul de atunci îl deleagă pe fratele acestuia, Gheorghe, să-l captureze. Într-o tentativă, undeva pe lângă Mănăstirea Varatec, deși nu asta a dorit, Gheorghe îl ucide pe Haralambie. Împlinind porunca domnească, predă domnitorului capul fratelui ucis, dar Gheorghe pleacă din slujirea acestuia și zidește biserica cu hramul „Sfântul Haralambie”.
„La 6 noiembrie, în vremea lui Moruz-Vodă, pe la 1802, era șef al arnăuților un tufecci-bașa Gheorghie, din care se trag Buzneștii din Basarabia, de la Ungheni. Acesta avea un frate, Haralamb, hoț vestit, care prăda la drumul mare și pe care potera, știindu-l frate al lui tufecci-bașa, îl făcea întotdeauna scăpat. În una dintre zile, vine știrea la Vodă că Haralamb săvârșise iarăși un omor la Poiana Țapului, din Codrii Bordei”, arată celebrul profesor și istoric ieșean A.C.
Cuza în lucrarea intitulată „Însemnări din viață și documente omenești”.
Mai departe, Vodă, furios de-astă dată, dădu ordin ca, a doua zi dimineață, să vie tufecci-bașa la ușa mabeiliciului (asa se cheamă salonașul de primire al lui Vodă).
„Domnul nu se îmbrăcase încă bine când i se vesti sosirea lui tufecci-bașa, pe care-l și chemă înăuntru: «Kerata, pezevenghiule!», îl apostrofă Vodă cu furia sa obișnuită, «din pricina ta se varsă sângele pe toate drumurile, de către frate-tău, care se bizuie pe tine că-l faci întotdeauna scăpat! Îți poruncesc să te duci în persoană, să-l prinzi, mort sau viu, altfel capul tău îmi răspunde!». Tufecci-bașa porni cu o numeroasă poteră și, întâlnind pe Haralamb cu ceata lui, îl înconjoară. Tufecci-bașa… dădu cu pușca și Haralamb căzu lovit drept în frunte. După aceasta, taie capul frate-său, ducându-l lui Vodă pe tipsie. Drept urmare, tufecci-bașa Gheorghie, pentru ca să-și ispășească păcatele, zidi biserica cu hramul «Sfântului Haralambie» de aice, din Iași”, mai consemnează istoricul A.C. Cuza.
O inscripție, la Biserica „Sfântul Haralambie”
Și în zilele noastre poate fi citit mesajul sfâșietor legat de ceea ce s-a întâmplat în urmă cu mai bine de două secole. Totul se află pe o piatră aflată la intrarea în edificiul de cult. Acesta este consemnat și în lucrarea lui Alexandru I. Gonța intitulată „Studii de Istorie Medievală”. Concret, în capitolul denumit sugestiv
„Drama a doi frați greci din Ianina în legendele Moldovei”, descrie extrem de clar și succint întreg episodul. „Legenda acestei drame păstrată de poporul român și țesută în jurul unui masiv monument de artă și arhitectură din Iași, Biserica «Sfântul Haralambie», existentă și astăzi pe strada Sărărie, povestește cum, la Curtea Domnească din Iași, în epoca fanarioților, au fost înrolați, în garda domnească, ca neferi și arnăuți, adică jandarmi, doi frați. Unul se numea Haralambie, celălalt – Gheorghe. Dincolo de astea, urmărit toată viața pentru crima săvârșită, Gheorghe a pus o inscripție în biserică”, a arătat acesta.
În 1935, la o sută de ani de la moartea ctitorului Gheorghe Leondarie, mormântul acestuia este așezat chiar în biserică. De asemenea, în perioada interbelică, acolo a funcționat „Ateneul Sfântul Haralambie”. Acolo aveau loc întâlniri cu oamenii de cultură ai timpului. După cutremurul din 1977, construcția a fost refăcută, respectiv turlele reconstruite și pictura-renovată.