O construcție din curtea unui ieșean atrage toate privirile curioșilor. „A costat 2.000 de euro și o să aibă diverse aplicații”

O construcție din curtea unui ieșean din comuna Bârnova, înaltă de 4 metri și jumătate, atrage toate privirile curioșilor. Dom-ul a fost construit cu 2.000 de euro și are utilizări multiple. Pentru construcția sferei a fost utilizată tehnologia plasmatică Keshe

Tot mai multe persoane construiesc dom-uri plasmatice, sere sau chiar locuințe sub formă de sferă, care au multiple întrebuințări. Costurile pentru aceste construcții sunt minime iar proprietarii spun că beneficiile sunt extraordinare. Pentru construcția unui dom este folosită tehnologia plasmatică Keshe. Aceasta a fost descoperită de savantul iranian Mehran Tavokoli Keshe care susține că a ajuns la capacitatea de a produce și controla câmpurile magnetice și gravitaționale. Pe baza câmpurilor plasmatice, omul de știință spune că multe domenii ale vieții noastre ar putea fi îmbunătățite, inclusiv agricultura. Primul ieșean care a construit un dom în curtea sa și vrea să beneficieze de această tehnologie este Cătălin Maxim, apicultor și fondatorul clusterului de agricultură ecologică, BioNEst.

Stirile PROTV

Care ar fi cauza prăbușirii avionului sud-coreean cu 181 de persoane la bord. Martorii spun că au auzit o explozie puternică

RomaniaTV

Anunțul făcut de Adela Popescu din vacanța în Thailanda. Ea și Radu Vâlcan sunt în culmea fericirii

„Aici, în Bârnova, eu sunt începutul, ca să zic așa. În calitate de apicultor, eu și colegii mei, avem probleme cu faptul că albinele mor. Noi nu reușim să găsim soluții rapide pentru că această situație se degradează cu rapiditate. Am avut șansa de a afla despre tehnologia plasmatică Keshe la începutul anului și am participat la o conferință de prezentare a aplicațiilor tehnologiilor Keshe. Cu ocazia asta i-am cunoscut pe Giani și Geta și am reușit să-i conving să vină la Bârnova să facem un atelier și să construim un dom plasmatic”, spune Cătălin Maxim, apicultor din Bârnova, Iași.

Dom-ul plasmatic este o construcție minune din curtea unui ieșean

Producătorul bio explică faptul că dom-ul construit la Bârnova este pentru apiterapie sau utilizat ca seră însă există și dom-uri, în țară, care pot fi locuite, denumite „Casă sferică” sau „Casa viitorului”.

„Dom-ul construit la mine în curte este din lemn tratat plasmatic. Dom-ul a fost realizat în două săptămâni. Primele dom-uri din România au deja 6 ani și sunt în stare foarte bună. Ne bucurăm de energia acestei forme superioare, cu efect de piramidă. Nu este o investiție pentru că nu aduce profit bănesc. Are un efect extrem de benefic plantelor și desigur, oamenilor. Materialele au costat aproximativ 2.000 de euro iar entuziasmul și energia celor care l-au ridicat este inestimabilă. Un atelier de arhitectură din Franța a făcut o documentație completă pentru ca dom-ul să fie folosit ca și casă. Construcția are 64 de metri pătrați, un diametru de 9 metri și înălțime de 4 jumătate cu o plasă de umbrire și cu o folie tip seră, toate tratate plasmatic și va avea mai multe aplicații: va fi un pic de seră, folosită pentru apiterapie. Dom-ul poate fi construit și pentru a locui în el.  Giani și Geta, cei care m-au ajutat să îl construiesc, locuiesc într-un dom. La Cluj a fost construit un dom pentru a locui în el și este al 18-lea construit de Giani și Geta Merlin”, explică Cătălin Maxim.

Dom-ul plasmatic poate fi utilizat și ca locuință

Astfel, cei care vor să construiască un dom pentru a locui în el o fac din mai multe motive: costul unei astfel de construcții este redus, de numai 7.000 de euro, casa este eficientă și are o mare rezistență la dezastrele naturale. În România a fost construit un dom pentru locuit în Cluj, iar casa de 74 de metri pătrați are schelet de brad, acoperit la exterior cu plăci OSB, membrană bituminoasă și șindrilă bituminoasă. Casa a fost izolată în exterior pe două straturi dintr-un amestec de cânepă, lână și apă de sticlă. Construcția casei a durat două luni. Giani și Geta Merlin, membrii comunității plasmatice Petrila, cei care au construit locuința, deja au testat o astfel de casă și spun că sunt mulțumiți. Mai mult, un atelier de arhitectură din Franța face demersurile necesare pentru ca această construcție să fie făcută la scară largă.

„Cuvântul «dom» înseamnă «casă», de pe vremea când casele erau sferice pe planetă și nu dreptunghiulare, ca acum. Dom-ul are la bază niște principii. Se apropie ca și formă de atom, de câmpurile electromagnetice sferice. Structura pe care o faci, din lemn, pornește de la 3 elemente iar consumul de material este extrem de mic. Furtuna, oricât de puternică ar fi, trece pe lângă. Noi locuim în dom de câțiva ani și nu au fost probleme niciodată cu căldura, cu frigul. Se creează o rețea energetică. Un atelier de arhitectură din Franța a contactat membrii comunității Keshe și fac demersuri pentru ca aceste dom-uri să fie construite la scară largă, cu toate autorizațiile necesare”, susține Giani Merlin, membru al comunității plasmatice Petrila.

Reporterii BZI au prezentat în edițiile anterioare casa de lut și nisip din comuna Cucuteni, Iași, construită după un model inspirat de acum 7.000 de ani. Casa spectaculoasă a costat 100.000 de euro și este deja o atracție turistică.

Tehnologia plasmatică are utilizări și în agricultură iar rezultatele sunt promițătoare

Giani Merlin mai explică faptul că tehnologia plasmatică a fost aplicată în agricultură și a avut rezultate, inclusiv în România sau Republica Moldova.

„După pulverizarea solului cu apă plasmatică, plantele au devenit mai rezistente. Pentru plasmatizarea a 30 de hectare de grâu, 30 de hectare de livadă de nuci, costurile sunt undeva la 1.500 de lei. În 10 zile, împreună cu Geta, am reușit să folosim plasma și am ajutam un fermier din Republica Moldova să aibă o producție extraordinară, fără să afecteze solul. În Chișinău am acționat pe sute de hectare. Acțiunea se face o singură dată iar rezultatele se văd imediat. Toate materialele l-au costat 10.000 de lei și a rămas cu un dom. Apa plasmatică o folosim în prepararea hranei, spălăm hainele, în tot ceea ce facem. Ne autosusținem, consumăm doar din ceea ce producem.  E și un fel de permacultură (n.r. – este o știință care are etici ecologice, prin grija față de pământ, față de oameni, echilibrul omului cu mediul în care trăiește) aici iar noi oricum o practicam de ceva timp. De exemplu, cartofii îi țin în apă plasmatică între 24 și 48 de ore, cosesc iarba, pun cartofii, pulverizez, acopăr iarba. E o tehnică din permacultură. În toamnă ridicăm, luăm cartofii mari, nu mai facem nimic.  Chiar produsele care sunt afectate, plantele, cultivate folosind produsele chimice, dacă sunt aduse și puse în apa plasmatică, practic, datorită faptului că folosim o apă structurată, își revin acele plante. Tehnologia plasmatică poate fi utilizată în agricultură, în alimentație. Pământul deja strigă că e nevoie de o schimbare. Omul care mănâncă un fruct care a fost tratat, preia emoția creșterii fructului respectiv”, mai explică Giani Merlin, membru al comunității plasmatice Petrila.

Reporterii BZI au prezentat în edițiile anterioare o casă celebră din centrul Iașului. Pe de altă parte, dom-ul plasmatic, această construcție a unui ieșean din comuna Bârnova, este model de inspirație pentru alte persoane.