O călătorie în tradițiile vechi! În trecut, sărbătorile de Anul Nou erau marcate la Iași de o serie de obiceiuri tradiționale care îmbinau elemente de folclor, credințe străvechi și manifestări artistice populare
Aceste obiceiuri, păstrate de comunitățile rurale și urbane, reflectau atât legătura profundă dintre oameni și natură, cât și dorința de a începe un nou an cu belșug și noroc. Dintre acestea, jocurile cu măști, Plugușorul, Semănatul și Sorcova erau cele mai importante, fiind practicate cu un entuziasm care transcede generațiile.
O călătorie în tradițiile vechi! Obiceiurile de Anul Nou în trecut, la Iași
Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Anul Nou la Iași era jocul Caprei, menționat încă din secolul al XVII-lea. În anul 1656, ambasadorul suedez Welling, cu ocazia vizitei făcute la Iași, descria o scenă de vânătoare în care un băiat juca rolul principal, costumându-se cu o mască de capră. Jocul, simplu la început, a evoluat de-a lungul timpului, ajungând să includă măști mai complexe.
În satele din jurul Iașului, precum Mădârjac, masca de capră era împodobită cu flori de lămâiță, hurmuz, mărgele și panglici colorate, iar botul era realizat din lemn, cu un maxilar inferior mobil care scotea sunete ritmate. Jocul era însoțit de instrumente muzicale precum fluierul și toba, care marcau pașii specifici ai dansului. Alaiul Caprei străbătea ulițele satelor în Ajunul și în ziua de Anul Nou, aducând veselie și urări de belșug gospodarilor.
La Iași, cetele de tineri mergeau din casă în casă în Ajunul Anului Nou, recitând versuri din Plugușor. Acest obicei simboliza începutul muncii agrare, iar urările de belșug și recolte bogate erau însoțite de sunetele puternice ale buhaiului, un instrument confecționat dintr-un ciubăr care imita mugetul unui bou. În dimineața de Anul Nou, copiii veneau cu Semănatul, aruncând boabe de grâu în semn de prosperitate și rostind urări de sănătate și noroc.
Un alt obicei popular era Sorcova, o ramură împodobită cu flori de hârtie colorată, pe care copiii o foloseau pentru a atinge ușor gazdele, urându-le „Sorcova, vesela, să trăiți, să-mbătrâniți”.
Măștile și jocurile de Anul Nou, manifestări artistice populare
Obiceiurile de Anul Nou la Iași includeau și alte alaiuri spectaculoase, precum cele ale ursului, cerbului și struțului. Aceste jocuri, care își au rădăcinile în tradiții precreștine, simbolizau moartea și renașterea naturii, reflectând ciclul vieții și al fertilității.
De exemplu, masca de cerb, întâlnită la Costești, era decorată cu panglici colorate și clopoței care sunau în timpul dansului, iar măștile de urs, jucate de tineri necăsătoriți, erau însoțite de tobe și fluier. La rândul său, alaiul struțului includea două personaje principale, turci care băteau tobele și alți mascați care fluierau ritmic.
Pregătirea acestor spectacole începea încă de la „Lăsatul Secului” (începutul postului), când tinerii se adunau în fiecare seară pentru a repeta rolurile și a confecționa măștile și costumele. În seara de Sfântul Andrei, aceștia păzeau usturoiul, o tradiție menită să alunge spiritele rele, un obicei care prefața distracțiile și alaiurile din noaptea de Anul Nou.
Obiceiurile de Anul Nou, din Iași, nu erau doar expresii artistice, ci și momente de unitate a comunității. Împodobirea măștilor și confecționarea costumelor implicau întreaga colectivitate, care oferea materiale precum blănuri, pene, pânză sau clopoței. Jocurile se desfășurau în centrul satului sau în curțile gospodarilor, adunând toți sătenii ca spectatori.
O călătorie în tradițiile vechi! Obiceiurile de Anul Nou în trecut, la Iași! Deși multe dintre aceste tradiții au suferit transformări în timp, spiritul lor a rămas același: o celebrare a vieții, a fertilității și a legăturii dintre om și natură. La Iași, Anul Nou continuă să fie o sărbătoare plină de farmec și simbolism, care îmbină trecutul cu prezentul într-o poveste ce merită să fie transmisă mai departe.