Nuntă de poveste la Iași, după indiciile lui Nea Mitică. Trei zile și trei nopți de petrecere cu sarmale, borș și cozonac: „Nuntașii mâncau câte patru din același castron și beau cu același pahar” – FOTO/VIDEO

Dumitru Hriscu, unul dintre ultimii vornici din județul Iași, a povestit cum erau nunțile în urmă cu aproximativ 60 de ani. Un eveniment de poveste, pe vremea aceea, la Iași, era total diferit față de unul din zilele noastre. Mâncărurile erau simple și băuturile la fel, iar petrecerea dura trei zile

Începe sezonul nunților! În weekendurile care urmează, sute de cupluri vor spune „da”, la Iași, în fața ofițerului de la Starea Civilă. Petrecerile vor fi organizate la restaurante scumpe, iar meniurile vor avea zeci de preparate sofisticate. Reporterii BZI au vrut să afle cum erau nunțile la Iași acum 50, 60 sau chiar 70 de ani. Pentru asta au mers în comuna ieșeană Scobinți, la Dumitru Hriscu, unul dintre ultimii vornici din județ. Nea Mitică, așa cum îi spun localnicii, are 77 de ani și își amintește cum erau evenimentele pe vremuri. Spune că nici nu poate compara nunțile de acum cu cele din urmă cu câteva decenii. Oamenii, pe vremuri, se întâlneau timp de 3 zile, mâncau borș și sarmale și își potoleau setea cu vin sau rachiu de casă. Tradițiile trebuiau respectate cu sfințenie, iar petrecerea se ținea în curte, la lumina felinarelor.

Stirile PROTV

Descoperirea neașteptată a unor scafandri polonezi pe fundul Mării Baltice. „Nu mi s-a mai întâmplat niciodată”

RomaniaTV

Cât costă rochia de firmă purtată de Carmen Iohannis la inaugurarea Casei României de la Paris. Geanta de brand are preţ aproape dublu FOTO

Regula de aur ca doi tineri să se căsătorească: el trebuia să aibă boi, iar ea vacă

Nu era atât de simplu de organizat o nuntă și nu era simplu nici de participat la petrecerea care dura de sâmbătă până luni noaptea sau chiar marți dimineața. Nea Mitică își amintește că, în primul rând, un flăcău care voia să se însoare trebuia să aibă armata făcută.

02:00, 23 Jul 2024

FOTOVIDEOInfractorul Ștefan Manolache, „prințișorul taximetriștilor” din Iași, cercetat pentru trafic de droguri, s-a căsătorit, în weekend, cu o grefieră de la DIICOT, cu venituri de 6.000 de lei pe lună, dar cu Maserati

02:00, 10 Jul 2024

FOTOVIDEONunta anului la Iași! O mireasă a fost jucată ca pe ursul de Anul Nou, cu parul, la Gară. Imagini incredibile! „Trăim viață ca sultanii”

„Era obligatoriu ca mirele să aibă armata făcută. Flăcăii fără armată se zicea că nu pot forma o familie. Dacă părinții erau pregătiți de nuntă, viitorul mire împreună cu familia sa pleca la pețit, acasă la fata aleasă. Urmau discuțiile despre zestre, cel mai important era ca flăcăul să aibă un car cu o pereche de boi, iar fata să aibă vacă. Starostele era cel care ajuta cele două familii să ajungă la înțelegere pentru ca nunta să aibă loc. Următorul pas era alegerea nașului. Acest lucru făcea parte din îndatoririle mirelui și ale familiei acestuia”, a povestit Dumitru Hriscu.

Ciorbă, sarmale și cozonac, bucatele nelipsite de la o nuntă de poveste de la Iași

După spusele lui Nea Mitică, nunta începea sâmbăta și era plină de tradiții.

„Nunta începea sâmbăta și se ținea până luni seara. Dacă mireasa era din sat străin, tot alaiul mirelui, cu carele cu boi, pleca să o aducă pe fată. Gustările principale erau sarmalele și cozonacul, iar de băut – țuică și vin. Înainte de a începe petrecerea propriu-zisă, mirii luau parte la ritualul «iertăciunii», moment în care plecau în viață împăcați cu părinții, dar și cu ceilalți participanți la nuntă. Sâmbăta era ziua dedicată mirilor, lăutarii cântau la casele acestora, iar invitații se veseleau.

Duminica, petrecerea continua, de data aceasta, nașul fiind personajul principal. În această zi, alaiul de nuntași continua șirul de tradiții. Toate accesoriile folosite în ziua nuntii erau confecționate de mireasă împreună cu prietene sale, așa-numitele druște. De exemplu, cămașa mirelui era cusută obligatoriu de mireasă. Un obicei puțin morbid spunea că aceeași cămașa era îmbrăcată de bărbat și la înmormântare”, a spus Dumitru Hriscu.

Petrecere la socrii mari, socrii mici și nași

Petrecerea întinsă pe parcursul a trei zile se ținea în mai multe locuri.

„Tot duminica avea loc cununia la biserică, urmată de o masă de cununie acasă la socrii mici. La masa respectivă, se așeza nașul împreună cu câțiva apropiați de-ai săi. Era mare onoare pentru cei care erau invitați la masa nașului mare. Ca și mâncare de bază erau ciorba, adică borșul nostru moldovenesc, și sarmalele. Borșul era servit din castroane, dar să nu vă gândiți că fiecare avea castronul lui. Cel puțin 4 persoane mâncau din același blid. Mâncarea de la nunți era gătită de bucătăreasa satului, care avea tot arsenalul de vase și veselă. Nunta era văzută de tot satul ca fiind un eveniment de mare importanță, așa că toți participau activ la toate activitățile.

Petrecerea de duminică se continua la casa nașului, acolo unde se strângeau și petreceau toți invitații acestuia. Duminică, spre luni, alaiul de nuntași împreună cu nașul se îndrepta spre casa mirelui. Aici, se continua petrecerea cu mâncare și băutură din belșug. Când invitații considerau că s-au îndestulat, începea închinatul, adică adunarea darului pentru tinerii însurăței. Aceștia primeau bani, dar și lucruri materiale sau chiar animale. Petrecerea nu era încheiată nici luni seara. De data aceasta, își intrau în rolul principal socrii mari și mici, părinții mirilor”, a mai spus Dumitru Hriscu.

Nunta se termina când se strângeau darurile și de la socri, iar tânăra familie începea să pășească pe un nou drum. Așa era o nuntă de poveste la Iași.