Cercetătorii au descoperit că nu toată lumea poate experimenta beneficiile morcovilor, în special beta-carotenul pe care îl conțin (compusul bioactiv care conferă morcovilor frumoasa lor culoare portocalie), datorită unei anumite variații genetice. Iar faptul că acest nutrient nu este bine asimilat afectează producția de colesterol.
Morcovii sunt o sursă foarte bună de beta-caroten, care este în sine un precursor al vitaminei A (provitamina A de origine vegetală). O vitamină recunoscută pentru rolul său foarte important pentru sănătatea ochilor, a pielii și a sistemului imunitar. Dar pentru a profita din plin de beneficiile acestui superaliment pentru sănătate, trebuie să aveți o enzimă activă pentru a produce această vitamină. Aceasta este observația făcută de cercetătorii de la Universitatea din Illinois (Statele Unite) într-un studiu publicat în „Journal of Nutrition”.
Studiile efectuate la oameni și șoareci au arătat că transformarea beta-carotenului în vitamina A reduce colesterolul rău din sânge. Deci, beta-carotenul poate ajuta la protejarea împotriva dezvoltării aterosclerozei, atunci când arterele se îngustează și, în cele din urmă, se blochează datorită acumulării de grăsimi. Cercetătorii au efectuat două studii pentru a înțelege mai bine efectele beta-carotenului asupra sănătății cardiovasculare, ceea ce le-a permis să confirme importanța sa în acest domeniu, dar au identificat un pas critic în acest proces, noteaza Sante Magazines. Acest lucru se datorează faptului că beta-carotenul este transformat în vitamina A folosind o enzimă numită beta-caroten oxigenază 1 (BCO1).
Morcovii sunt sănătoși, dar nu toată lumea poate asimila beta-carotenul: o enzimă mai mult sau mai puțin activă
Variația genetică determină dacă o persoană are o versiune mai mult sau mai puțin activă a acestei enzime BCO1. Persoanele cu o enzima mai putin activa pot avea nevoie de alte surse de vitamina A in dieta, explică Jaume Amengual, autorul principal al lucrării. Primul studiu a analizat probe de sânge și ADN de la 767 de adulți tineri sănătoși. Așa cum era de așteptat, cercetătorii au descoperit o corelație între activitatea BCO1 și nivelul colesterolului rău. Oamenii care au avut o variantă genetică asociată cu creșterea activității enzimei au avut niveluri mai scăzute de colesterol în sânge”, adaugă cercetătorul.
Pentru a urmări aceste descoperiri, cercetătorii au efectuat un al doilea studiu, publicat în Journal of Lipid Research, pe șoareci.
„In studiul uman, am văzut că colesterolul era mai mare la persoanele care nu produceau multă vitamină A. Pentru a ști dacă această observație are un efect pe termen lung, ar trebui să așteptăm 70 de ani pentru a vedea dacă acestea dezvoltă boli cardiovasculare. În viața reală, acest lucru nu este fezabil. De aceea folosim animale pentru unele studii, pentru a accelera procesul”, noteaza cercetatorii. Principalele rezultate ale studiului la șoareci se dovedesc a reproduce ceea ce oamenii de știință au găsit la oameni.
Care este impactul asupra colesterolului
„Am văzut că, atunci când dăm șoarecilor beta-caroten, aceștia au niveluri mai scăzute de colesterol. Acești șoareci dezvoltă leziuni aterosclerotice mai mici în artere. Acest lucru înseamnă că șoarecii hrăniți cu beta-caroten sunt mai protejați împotriva aterosclerozei decât cei hrăniți cu o dietă fără acest compus bioactiv”, notează profesorul Amengual, potrivit sursei citate.
În cel de-al doilea studiu, cercetătorii au investigat și căile biochimice ale acestor procese, pentru a determina unde are loc efectul. Cheia se spune că este ficatul, organul responsabil de producerea și secretarea lipoproteinelor în sânge, inclusiv cele numite colesterol rău.
Oamenii de știință au mai observat că „la șoarecii cu niveluri ridicate de vitamina A, secreția de lipide în sânge încetinește. Ei cred că descoperirea lor este importantă, deoarece este esențial să înțelegem cum această enzimă BCO1 este legată de colesterol. În timp ce nivelurile ridicate de beta-caroten din sânge sunt asociate cu beneficii pentru sănătate, acest lucru ar putea fi, de asemenea, un semn al unei enzime BCO1 mai puțin active care nu transformă beta-carotenul furnizat prin dietă în vitamina A. Potrivit echipei științifice, aproape 50% din populație deține cea mai puțin activă variantă a enzimei.
Ce presupune acest lucru pentru acești oameni? „Corpul lor este mai lent in producerea vitaminei A dintr-o sursă de plante, deci ar putea fi nevoie să obțină acest nutrient dintr-o sursă animală, cum ar fi laptele sau brânza, de exemplu, concluzionează cercetătorii.