Fermierii vor să achiziționeze drone care să înlocuiască munca oamenilor care lucrau terenurile agricole, în comunele din Iași. Din cauza crizei forței de muncă, agricultorii caută soluții pentru a nu pierde afacerile de milioane de euro. Firmele care produc utilaje agricole au testat deja cele mai noi tehnologii din agricultură, dronele care pulverizează culturile cu îngrășăminte sau erbicide
Dronele care înlocuiesc munca oamenilor sunt viitorul în agricultură, potrivit specialiștilor din domeniu. Astfel, fermierii din Iași, dar și din restul țării se orientează spre noile tehnologii dezvoltate de firmele de profil. Reprezentanții acestor companii susțin că deja au făcut demonstrații în teren, iar fermierii sunt receptivi.
„De două săptămâni facem demonstrații în teren cu dronele. Practic, acestea înlocuiesc munca a 3-4 oameni care folosesc o mașină normală de erbicidat în momentul în care aplică diverse tratamente în câmp, în livezi sau la vița-de-vie. Economia la hectar este de 50 la sută în privința tratamentelor, iar o dronă poate stropi 10-15 hectare într-o oră și 100-150 de hectare într-o zi. În vreo 24 de ore, drona poate pivota vreo 300 de hectare. Nu scade productivitatea pentru că, de exemplu, la rapiță, nu mai este nevoie să intri în câmpul cu această cultură, să calci terenul. Eficiența este mai mare”, explică Vladimir Boboșco, administrator Etufarm, firmă producătoare de drone.
Dronele care pulverizează îngrășăminte pe câmp vor înlocui oamenii, fermierii fiind deja interesați de achiziționarea lor
Astfel, drona manevrată de la distanță doar prin niște butoane poate înlocui munca a câțiva oameni pe care oricum fermierii din Iași îi găsesc foarte greu. În ultimii ani, criza forței de muncă s-a acutizat, iar în anul 2020, chiar dacă mulți ieșeni s-au întors din străinătate în localitățile natale, aceștia nu au vrut să se angajeze în agricultură.
„Noi căutam doi oameni de un an de zile și nu am găsit. Avem fermă zootehnică și vegetală, cu 400 de hectare de teren agricol. Drona o folosesc la culturi, dar la animale nu pot băga drona, trebuie oameni. Am văzut tot felul de filmulețe cu dronele și cred că o să-mi iau și eu, pentru că își fac treaba. Trebuie să ne adaptăm și noi vremurilor”, spune Ionuț Pascu, fermier din Iași care a înființat ferma în urmă cu 10 ani și a dezvoltat-o cu ajutorul fondurilor europene.
Vladimir Boboșco: „Problemele cu forța de muncă se rezolvă. Nu mai e nevoie decât de doi oameni care să lucreze 1.000 de hectare”
Specialiștii din domeniul agricol susțin că în alte țări dronele sunt deja folosite cu succes.
„Consumul de benzină e redus, iar drona zboară la o distanță de 5-10 metri, maximum, de sol pentru a aplica tratamentele. E viitorul în agricultură. În China și Canada, de exemplu, 60 la sută din fermieri folosesc deja metoda asta. Noi facem și prestări servicii. Adică, în primul an, cine nu vrea să cumpere, poate să ne solicite serviciile, iar dacă se decide să cumpere dronele, știe exact dacă îi convine sau nu să facă investiția. Noi ne propunem schimbarea în agricultură. Problemele cu forța de muncă se rezolvă cu ajutorul dronelor. Nu mai e nevoie decât de doi oameni care să lucreze 1.000 de hectare. Noi vom veni la Iași în luna ianuarie, la un fermier cu mii de hectare de teren agricol, pentru o demonstrație”, explică Vladimir Boboșco, administrator Etufarm.
Dronele care pot semăna semințele vor apărea și pe câmpurile din Iași începând de anul viitor
Pe lângă dronele care pulverizează culturile agricole cu erbicide și îngrășăminte și care sunt deja binecunoscute, mai nou, pe piață au apărut și drone care pot înlocui utilajele agricole, respectiv semănătorile, adică pot semăna semințe.
„Pentru că tehnologia este viitorul în agricultură, vom scoate pe piață și o dronă care pune semințele direct în sol”, spune Vladimir Boboșco.
Drona are un dispozitiv special, în formă de coș, unde încap până la 18 kilograme de semințe. Aceasta poate fi controlată cu ajutorul unui sistem GPS și a senzorilor de susținere a altitudinii și de monitorizare a terenului. Drona zboară autonom pe o traiectorie pre-programată cu o viteză de până la 35 kilometri pe oră.
În acest caz, semințele sunt turnate din coș pe câmp, iar rata de însămânțare este reglabilă. Aproximativ același principiu se aplică și la dronele pentru stropirea cu insecticide și îngrășământ. Drona poate fi gestionată chiar de fermier, iar când rămâne fără îngrășământ sau fără semințe sau trebuie să-și încarce bateria, aceasta revine automat la punctul de decolare. De îndată ce drona este încărcată și completă, aceasta revine imediat la punctul din câmp, de unde a plecat.