Sute de credincioși sunt așteptați la liturghiile oficiate în lăcașurile de cult din tot județul Iași pentru celebrarea celei mai importante sărbători creştine, Paştele. În această noapte, Slujba de Înviere răsună în toate catedralele romano-catolice.
În această noapte, creştinii urmează îndemnul Evangheliei, ţinând în mâini candele aprinse, asemenea slujitorilor care îl aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i veghind, să-i aşeze la masă. La noapte este sărbătorit Paștele în Biserica Romano-Catolică. La începutul Liturghiei, credincioşii sunt stropiţi cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală, o lumânare mare, simbol al Învierii lui Hristos, este aşezată lângă altar. Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă. Aceasta se calculează după o regulă a Sinodului Ecumenic de la Niceea, în anul 325. Astfel, s-a stabilit ca Paştele să fie serbat întotdeauna duminica. Această duminică va fi imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară.
Tradiţiile şi obiceiurile credincioţilor catolici de Sfânta Sărbătoare a Paştelui
În Sâmbăta Sfântă, Biserica meditează în rugăciune pătimirea şi moartea Mântuitorului. În noaptea de Înviere a Domnului are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat. Printre cele mai importante momente ce se vor desfășura în noaptea de Înviere, se numără şi aprinderea luminii pascale şi a celorlalte lumânări, dar, vor putea fi auzite în toate lăcaşurile de cult şi cântările speciale adresate lui Cristos. Credincioşii vor da ascultare lecturilor din Vechiul Testament şi va fi proclamată evanghelia Învierii şi împărtăşirea credincioşilor.
Înainte de a sărbători Învierea Domnului, creștinii catolicii țin post timp de 4-5 săptămâni. Postul ținut de catolici este diferit față de cel ortodox, întrucât presupune doar abținerea de a consuma preparate din carne, catolicii putând, astfel, să mănânce produse lactate și ouă. Pentru a întâmpina Paștele așa cum se cuvine, la sfârşitul slujbelor religioase din Săptămâna Mare, creștinii catolici sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită).
După aceasta are loc „procesiunea”, adică înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi. Sâmbătă, înainte de Înviere se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin. În dimineața Paștelui, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban, acestea fiind simbolurile sănătăţii şi ale belşugului. Un alt obicei care se practică în ziua Paștelui la catolici este dăruirea și ciocnitul ouălor, acest obicei este destul de cunoscut și în rândul creștinilor ortodocși. În duminica Paştelui, Papa Francisc va rosti, în Piaţa Sfântul Petru de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „Urbi et orbi”.
Important de menţionat este faptul că în acest an, credincioșii catolici și protestanți sărbătoresc Paștele la o dată diferită de credincioșii ortodocși. În 2023, Paștele catolic este celebrat în data de 9 aprilie, în timp ce Paștele ortodox va fi sărbătorit o săptămână mai târziu, pe 16 aprilie. Anul 2017 a fost ultimul an când Paștele catolic și Paștele ortodox au căzut în aceeași zi. La catolici, Săptămâna Patimilor cuprinde trei zile sfinte care preced marea sărbătoare a Paștelui, Joia Sfântă, în care are loc Cina Domnului, Vinerea Sfântă, care amintește de ziua în care Iisus Hristos a pătimit și și-a dat viața pentru mântuirea omenirii, și Sâmbăta Sfântă, când Iisus Hristos a înviat din morți. Aceste zile poartă numele de „Triduumul Pascal” şi au o importanță deosebită, pregătind sărbătoarea Învierii Domnului. „Triduumul Pascal” se va încheia cu Sfânta Liturghie din noaptea Învierii Domnului.
În noaptea Sfântă a Învierii Domnului, credincioşii catolici şi-au reunit inimile şi sufletele în toate catedralele din ţară.
primitiv