Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a afirmat, întrebat dacă este necesară închiderea restaurantelor în Bucureşti, că „sunt restricţii pe care le-am impus de la început” şi că „acel indice care trece de 1,5 închide restaurantele, închide cinematografele, închide teatrele”. Reacţia vine în contextul în care Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă va discuta marţi asupra măsurilor propuse de către DSP Bucureşti, în condiţiile în care, luni, rata de incidenţă cumulată, calculată la 14 zile, în Capitală a fost de 1,86.
„Nu sunt restricţii pe care le-am impus acum. Sunt restricţii pe care le-am impus de la început. Acel indice care trece de 1,5 închide restaurantele, închide cinematografele, închide teatrele, precum va urma şi o perioadă în care readaptăm evenimentele private, în funcţie de evoluţie”, a declarat marţi Nelu Tătaru, întrebat dacă este nevoie să fie închise restaurantele în Bucureşti, ţinând cont de numărul mare de cazuri de infectare cu noul coronavirus.
Ședință a CMBSU
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) s-a întrunit marţi dimineaţa pentru a discuta asupra recomandărilor făcute de DSP Bucureşti. Deoarece la întâlnirea de la ora 11.00 CMBSU nu a ajuns la o concluzie şi o decizie, o nouă şedinţă va avea loc tot marţi, de la ora 17.30, au declarat surse ale instituţiei pentru News.ro.
Propunerile DSP Bucureşti, însuşite deja de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, includ închiderea restaurantelor, interzicerea evenimentelor private cu peste 50 de persoane în restaurante şi cafenele. O altă recomandare este purtarea măştii în jurul şcolilor, pe o distanţă de 100 de metri, şi interzicerea procesiunilor religioase în spaţii deschise precum şi staţionarea în apropierea lăcaşelor de cult.
Numărul total al cazurilor de COVID-19 a ajuns la 139.612 marţi, după ce Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că 2.121 de persoane au fost diagnosticate în ultimele 24 de ore, 403 fiind în Bucureşti. De asemenea, 73 de persoane au decedat, iar la AŢI sunt internaţi 608 pacienţi. Numărul deceselor şi cel al pacienţilor aflaţi la Terapie Intensivă sunt cele mai mari de la declanşarea pandemiei.
Nelu Tătaru a inspectat câteva spitale din Bucureşti
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, întrebat dacă sunt suficiente locuri în prezent la terapie intensivă în Bucureşti, că în acest moment sunt locuri, însă ar putea fi atinsă capacitatea maximă, de aceea trebuie reanalizată situaţia privind terapie intensivă, terapie intermediară şi terapie acută.
„În acest moment sunt locuri, dar sunt capacităţi maxime care pot fi atinse, în contextul în care nu gestionăm bine şi această terapie intensivă. Asta înseamnă că vor trebui reanalizate tot ce înseamnă terapie intensivă, terapie intermediară şi terapie acută pentru a putea gestiona cel mai bine fiecare caz în parte”, a afirmat marţi Nelu Tătaru.
Acesta a anunţat că a făcut o evaluare la spitalele Ilfov, Colentina şi Witting pentru a readapta numărul de paturi pentru patologia suport COVID-19 şi pentru pacienţii infectaţi cu noul virus care au comorbităţi.
„Am făcut o evaluare la Spitalul Ilfov, Colentina şi Witting, precum şi Spitalul Victor Babeş. Pregătirea pentru sezonul de gripă. Evaluarea la cele trei spitale s-a făcut în vederea readaptării ca număr de paturi pentru patologia suport COVID şi mai ales pentru patologia de comorbidităţi pentru pacienţii infectaţi COVID, precum şi pentru cele de boli infecţioase, în măsura în care vom avea concomitenţă şi gripă şi infecţii cu SARS-CoV-2. Colentina îşi readaptează capacitatea, tocmai pentru a aduce numărul de paturi şi pentru a trata comorbidităţile din infecţia SARS-CoV-2. Rămâne să se facă o reevaluează la tot ce înseamnă DSP Bucureşti pe structuri, inclusiv blocul operator”, a explicat Tătaru.
Ce se întâmplă cu pacienții non Covid-19
Întrebat ce se întâmplă cu pacienţii non-COVID internaţi la Colentina, ministrul Sănătăţii a răspuns: „Este un spital suport COVID, Colentina. Trebuie să tratăm acei pacienţi care sunt cu comorbidităţi COVID”.
„Ceilalţi sunt în spitalele de fază trei care pot fi trataţi în aceste spitale. Rămâne doar ca administratorul, managementul acelui spital, inclusiv directorul medical, să înţeleagă în acest moment că avem o patologie SARS-CoV-2 care trebuie tratată în spitalele de suport COVID. Dacă nu reuşim să tratăm sau să stopăm creşterea numărului de cazuri, atunci într-adevăr punem în pericol pacienţii ceilalţi care sunt non-COVID. Trebuie să înţelegem că fiecare dintre aceşti pacienţi COVID sau non-COVID au dreptul la viaţă”, a conchis Tătaru.