Neculai Bodoga, unul dintre proprietarii restaurantului Casa Bolta Rece, a murit

Neculai Bodoga, coproprietarul restaurantului Casa Bolta Rece, a murit marți, 8 decembrie. Acesta avea 69 de ani și se lupta în ultimul an cu o boală necruțătoare. Neculai Bodoga va fi înmormântat vineri, 11 decembrie, la ora 12.00, la cimitirul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”.

„A fost un om bun, un partener de afaceri cum rar întâlnești. Este nevoie de efort și de muncă grea pentru a conduce un restaurant, dar alături de Neculai Bodoga am reușit să facem din Casa Bolta Rece un simbol și un loc de referință pentru orice ieșean. Fie ca bunul Dumnezeu să-i odihnească sufletul în pace”, a transmis Valeru Mihai.

Stirile PROTV

Reacția SUA după ce Vladimir Putin a schimbat doctrina nucleară a Rusiei. Anunțul făcut de Casa Albă

RomaniaTV

Prigoană o bântuie pe Bahmu. I-a apărut în vis și i-a transmis un mesaj din lumea de dincolo. Ți se face pielea de găină!

Numele „Bolta Rece” a devenit un simbol și un loc de referință pentru Iași. Prima menţiune documentară privind clădirea datează din 17 ianuarie 1786.

Casa Bolta Rece

Numele Bolta Rece a devenit un simbol şi un loc de referinţă pentru orice ieşean, indiferent de etate şi profesie şi chiar de faptul că omagiază sau nu memoria lui Bachus.

Localul se găseşte pe marginea sud-estică a renumitului deal al Copoului, pe stradă care nu întâmplător se numeşte Rece, întrucât aici se cunosc din vechime întinse şi ramificate pivniţe care se întretaie între ele şi mai mult, unele se afla pe nivele mai adânci sau mai puţin adânci, ca nişte adevărate etaje subterane…

Prima menţiune documentară cunoscută privind clădirea şi locul care va deveni vestita locanta a Iasilor “Bolta Rece” datează din 17 ianuarie 1786.

Ospeţia a fost construită în stil specific moldovenesc, că o casă ţărăneasca, cu prispă. Deasupra solului, în jurul unei mari bucătarii şi al unui cuptor, există un salon unde erau serviţi un număr mare de meseni; în subsol au fost zidite, în piatră, hrube cu firide, de unde lumina opaiţelor se răsfrângea asupra vaselor de stejar care adăposteau licoarea de Cotnari, de Bucium, de Uricani şi din alte podgorii.

Anii de înălţare. Familia Amira

Din 1864, Avram Amira, autentic negustor, venit în Iaşi în 1830, a preluat prin închiriere localul Bolta Rece. Cu timpul, la experienţa bătrânului comerciant se va adăuga avântul şi zelul nepoţilor săi Panciu şi Simion. Cei doi, preluând destinele firmei, au contribuit substanţial la celebritatea Bolţii.

“Universitas vinorum”

Dar Bolta Rece este cunoscută nu numai că o simplă casa de ospeţie, ea trăieşte totodată în istoria oraşului prin “legăturile” cu mulţi dintre membrii Societăţii “Junimea”, care aici încheiau o parte dintre agapele lor, ce începeau în localuri mai fastuoase.

De aceea, nu întâmplător, localul va fi cunoscut şi sub denumirea ilustrativă de Universitas Vinorum, deci “Universitatea vinurilor”, numire care ne îngăduie să adăugăm Conventus egregiorum virorum Iassiensium (Adunarea bărbaţilor străluciţi ai Iasilor).

În atmosfera nimbata de intelectualism şi prietenie, aici au făcut iscusită zăbavă, dezbătând chestiuni de cultură, în general, şi literatură în special, mulţi junimişti. La Universitas Vinorum de la Bolta Rece unele personalităţi din cercul Junimiştilor, care lansaseră deviza “mâncarea-i fudulie, băutura temelie”, nu de puţine ori au fost văzuţi la “un sfat de vorbă”.

De numele Boltei Reci se leagă şi multe întâlniri dintre Ion Creangă şi Mihai Eminescu, care, într-o încăpere mai retrasă, schimbau idei fără sfârşit, unul urmărindu-l şi admirându-l pe celălalt cu adevărate sentimente frăţeşti.

Însuşi Eminescu mărturisea într-o scrisoare Veronicăi Micle: “Ar trebui să mă crezi un ingrat, dacă n-aş recunoaşte că la Junimea n-am avut cu nimeni nici un raport sufletesc. L-am avut, dar târziu, când a venit, adus de mine, Creanga, pe care-l întâlnisem la Bolta Rece într-o seară”.

Academia ieşeană de umor şi inteligență

La Bolta Rece, “Academia ieşeana de umor şi inteligenta”, unii membrii ai societăţii Junimea “au purces cele mai generoase şi mai nobile întâmplări, având toate un caracter de creaţiune spontană şi originală”.

La unele întâlniri se citeau scrisori primite de unii membri, scrisori care uneori interesau şi încălzeau inimile, era o formulă de informare cu ştirile din ţară şi străinătate.

Membrii Societăţii Junimea: Maiorescu, Negruzzi, Eminescu, Bodnărescu, Panu, Vargolici, Naum, Culianu, Xenopol, Slavici, Pogor, celebrii actori Rossini, Mounet-Sully, Coquelin cadet, regizolul Borelli, scenograful Delmary, arhitecţii Fellner, Cosnitz, Hellmer şi Granet, constructorii Teatrului Naţional, renumiţi actori romani, Matei Millo, Luchian, Pechea-Alexandrescu, State Dragomir, Grigore Manolescu, Petre Liciu şi alţii, toţi au poposit la Bolta Rece, local al prieteniei şi povestirii.

Bolta Rece rediviva

După ce în anul 1902 proprietarii au fost nevoiţi să renunţe la vechile locaţii din cauza pretenţiilor exagerate ale proprietarilor localului, în anul 1966, vechea firma Bolta Rece va reînvia în cunoscutul ei sediu de pe strada Rece.

Localul repezinta o faţetă originală şi specifică a Iaşului, ducând mai departe, cum afirma Victor Eftimiu, “o amintire a vremurilor de altă dată”.

Astăzi, printr-o fericită împrejurare, se privesc zilnic de peste drum cele două clădiri vecine. Faţă în fata stau cu uşile lor primitoare, deschise: Vila Sonet “Mihai Codreanu” şi Bolta Rece.

Sub arcadele Boltei Reci au avut loc multe întâlniri. Aici vin des studenţi care caută să-şi imagineze atâtea umbre ce-au coborât şi urcat scările ospeţiei. Nu întâmplător Primul festival de poazie Mihai Eminescu, din octombrie 1968, s-a încheiat în ambianţa de aici.
A fost un adevărat omagiu adus înaintaşilor boltangii. S-au auzit atunci glasurile lui Victor Eftimiu, Zaharia Stancu, Ştefan Augustin Doinaş, Dumitru Radu Popescu, George Lesnea, Constantin Ciopraga, Alexandru Husar şi mulţi alţii.

E bine că drumeţul sau vizitatorul ce va trece prin aceste locuri care jalonează drumul creaţiei şi al izbânzilor înaintaşilor noştri, să ţină seama de îndemnul poetului de a face puţină zăbavă şi la Casa Bolta Rece. Aceste fragmente au fost spicuite din cartea “Bolta Rece micromonografie 1789-2002” scrisă de Adrian Pricop şi Constantin Botez, ce poate fi achiziţionata în magazinul virtual.