Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare mare pentru Biserica Ortodoxă! Tradiții și obiceiuri de Sânziene!

Sărbătoare importantă pentru Biserica Ortodoxă Română! Creștinii cinstesc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, zi plină de însemnătate religioasă. În această zi se țin și Sânzienele, perioadă plină de tradiții și obiceiuri pe întreg cuprinsul țării

Astăzi, 24 iunie 2021, este o zi de mare însemnătate în calendarul creștin-ortodox. Creștinii sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Aceasta este, de altfel, o zi plină de tradiții printre credincioșii din întreaga țară. Nașterea Sfântului a avut loc cu șase luni înainte de cea a Domnului lisus Hristos și a fost instituită după unii cercetători pentru a înlocui sărbătorile păgâne.
În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar.

Stirile PROTV

Documentele pe care românii trebuie să le depună neapărat la ANAF până vineri, 20 decembrie

RomaniaTV

Ziua în care Mircea Diaconu a murit NU a fost întâmplătoare. Ce SEMNIFICAȚIE specială are. Ți se face pielea de găină

Sfântul cu patru sărbători în calendarul creștin-ortodox

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu a dat crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia a rămas mut până la punerea numelui fiului său.
Sfântul s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevoințe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii ca Mesia și Fiu al lui Dumnezeu. Sfântul are patru sărbători în calendarul ortodox ().

02:00

Astăzi, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Daniil Sihastru, sfetnicul domnitorului Ștefan cel Mare

13:53

FOTOSfânta Alexandra – Împărăteasa care și-a dedicat viața pentru a sprijini Biserica

Tradiții de Sânziene

Denumirea este preluată, probabil, de la Sancta Diana, zeița silvestră. Sânzienele erau considerate divinități antropomorfe, femei frumoase, preotese ale soarelui, personaje nocturne ascunse prin pădurile întunecate. Conform tradiției, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor.
Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu lanțul lor și pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindină, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac. De sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul se leagă și onomastica a milioane de români.

Mărturii despre sărbătoarea de Sânziene

În ajunul sau în ziua de Sânziene se întâlneau practici și obiceiuri de divinație, de aflare a ursitei și a norocului în gospodărie. În dimineața de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene, pe care le împleteau în coronițe și le arucau pe acoperișul caselor.
Se consideră că omul va trăi mult în cazul în care coronița rămânea pe casă sau, dimpotrivă, că va muri repede când coronița alunecă spre marginea acoperișului sau cădea de pe acoperiș. Sărbătoarea Sânzienelor, care marchează mijlocul verii, era considerată a fi și momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.