Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, sărbătoare mare în Biserica Ortodoxă. Tradiții și obiceiuri de Sânziene

Creștinii-ortodocși sărbătoresc astăzi Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, zi mare în Biserica Ortodoxă. Tot în această zi se țin și tradiții de Sânziene, o perioadă plină de obiceiuri pe întreg cuprinsul țării

Astăzi, 24 iunie, este Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, sărbătoare mare în Biserica Ortodoxă. Tot astăzi, se țin și tradiții de Sânziene, o zi cu importanță deosebită în tradiția populară. Biserica Ortodoxă Română cinstește Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, care a avut loc cu șase luni înainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sărbătoarea a fost instituită după unii cercetători pentru a înlocui sărbătorile păgâne.
Despre Sfântul Ioan Botezătorul se știe că s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron.
Nașterea a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu a dat crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia a rămas mut până la punerea numelui fiului său.

Stirile PROTV

Situație fără precedent în România. Meteorologii au emis Cod roșu de căldură excesivă. Cât de cald va fi în zilele următoare

RomaniaTV

Irina Columbeanu, criticată dur pe internet. Cum s-a filmat fiica lui Irinel într-o cameră de hotel din Milano. ”S-a dus inocența! Pe urmele mamei, din păcate”

Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, liturghie în Biserica Ortodoxă. Hram în mai multe lăcașuri de cult din Mitropolia Moldovei și Bucovinei

De sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, mai multe biserici din Mitropolia Moldovei și Bucovinei își serbează hramul. Sărbătoarea va fi cinstită la Biserica „Sfântul Ioan Domnesc” din Piatra Neamț, la Biserica cu hramul sărbătorii de astăzi din Bucium, Biserica din Parohia Ruși – Belcești, Protopopiatul Hârlău, la Biserica Mănăstirii Gorovei, județul Botoșani. Aici se află și icoana făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul. Hram în ziua de 24 iunie va fi și la Biserica din Parohia Poiana, Protopopiatul Dorohoi, precum și la Parohia „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul ” Protopopiatul Piatra Neamț. Mare sărbătoare va fi și la Biserica din Parohia Costisa II, Protopopiatul Roznov și la Schitul Sihla din Neamț. În zona Sucevei, va fi hram la Biserica din Parohia Stamate 1, Protopopiatul Suceava 1. În Episcopia Hușilor, Mănăstirea „Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul” – Ivănești din județul Vaslui și Biserica din Parohia Dumbrăveni, Protopopiatul Vaslui va fi de asemenea hram.

Ziua de Sânziene, sărbătoare asociată Nașterii Sf. Ioan Botezătorul

În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar. Denumirea a fost preluată, probabil, de la Sancta Diana, zeița silvestră. Sânzienele erau considerate divinități antropomorfe, niște femei frumoase, preotese ale soarelui, personaje nocturne ascunse prin pădurile întunecate.
Conform tradiției, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite. Sânzienele înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune.

Tradiții de Sânziene pe întreg cuprinsul țării. Sărbătoare care marchează mijlocul verii

Biserica Ortodoxă serbează de obicei ziua morții sfinților ca ziua lor de naștere. Numai Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul fac excepție de la o asemenea regulă. Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul a fost instituită, după unii cercetători, spre a înlocui sărbătorile păgâne, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstițiului de vară.
Sânzienele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu lanțul lor, și pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindină, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac. În ajunul sau în ziua de Sânziene, tradiția arată practici și obiceiuri de divinație, de aflare a ursitei și a norocului în gospodărie. În dimineața de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coronițe și le aruncau pe acoperișul caselor. În această zi se considera că omul va trăi mult în cazul în care coronița rămânea pe casă. Atunci când coronița aluneca spre marginea acoperișului sau cădea de pe acoperiș, se credea că va muri repede. Sărbătoarea Sânzienelor, care marchează mijlocul verii, era considerată a fi și momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.