Mușcate – Beneficii pentru sănătate

Muscata roşie – Geranium este una dintre cele mai frumoase şi mai populare plante pe care romanii le au la ferestre. Pe lângă frumuseţea ei plină de farmec şi energie, muscata este şi o fenomenală planta-medicament.
Puţini ştiu că muscata roşie conţine flavonoide, substanţe folositoare în prevenirea şi tratamentul cancerului, datorită proprietăţilor antioxidante puternice.

Muşcată mai are proprietăţi antibacteriene, antireumatismale şi antiinflamatorii. “Binecunoscute ca plante de apartament, muscatele au proprietăţi curative, efecte antitumorale, antibacteriene, antireumatismale şi antiinflamatorii. În scop terapeutic, de la muscate se folosesc frunzele, rădăcina plantelor bătrâne şi florile”, a explicat pentru Adevărul dr. Daniela Stan, medic de familie.

RomaniaTV

Simona Halep, implicată într-un triunghi amoros. Cine este bărbatul pentru care a renunţat la TOT!

Observatornews.ro

"Nu mai pot dormi noaptea". Românii afectaţi de taxele lui Trump se tem că joburile lor vor dispărea

Medicii ne sfătuiesc însă să cerem sfatul specialiştilor, înainte de începerea oricărui tratament, chiar şi atunci când acestea sunt pe bază de plante şi ni se par inofensive. Mai puternică decât usturoiul! În medicină populară, muşcată, atât cea sălbatică, din natură, cât şi cea cultivata în ghiveci, se foloseşte încă din secolul XVI. Dintr-o varietate foarte largă de muscate, cel mai mare efect terapeutic îl are muscata cu frunze mari, palmate, care au un miros puternic şi conin cea mai mare cantitate de fitoncide.
Savanţii au constatat că în lupta cu bacteriile, muscata depăşeşte puterea usturoiului şi a cepei.

Ce se foloseşte de la muscata: Pentru prepararea reţetelor medicale, se folosesc nu numai frunzele şi florile, dar şi rădăcinile plantelor îmbătrânite, cu tulpinile desfrunzite. Rădăcinile se spală şi se folosesc imediat sau se usucă şi se păstrează în pungi de hârtie. Rădăcinile plantei sunt bogate în glucide, amidon, flavonoizi, saponine, substanţe tanante, iar în frunze sunt depozitate acid ascorbic (vitamina C), carotina, ulei eteric, glucoză, alcaloizi, microelemente.

Hipertensiune arterială, tulburări nervoase, iritabilitate. Se ia o lingură de frunze proaspete tocate de geranium, se toarnă cu un pahar de apă clocotită, se ţine într-o baie de apă timp de 5 minute. Se lăsă pe o oră şi se strecoară.
Se administrează câte o lingură de trei ori pe zi cu 15 minute înainte de masă. Cursul de tratament durează o săptămână.

Nefrolitiaza. Două linguri de frunze de muscate proaspete tocate care înfloresc cu flori roşii se toarnă cu un pahar de apă clocotită şi se infuzează timp de cel puţin două ore sub capac. Se strecoară, se storc resturile şi se administrează câte un sfert de cană de două ori pe zi, cu 30 de minute înainte de mese. Asiguraţi-vă că urmaţi dieta, în funcţie de pietre. Cursul de tratament durează 10 zile, 10 zile pauză , şi dacă este necesar, repetaţi cursul.

Rinita vasomotorie. A picura în fiecare nară sucul din tulpini de plante, câte 2 picături de cel puţin 4 zile.

Dureri de dinţi. A aplica o frunză de Pelargonium pe obraz, pe partea unde doare dinte, pentru 20 de minute. Cu reluarea durerii puteţi repeta.

Conjunctivită, blefarita. O lingură de frunze sau flori de Pelargonium mărunţite se toarnă cu un pahar de apă clocotită şi se lăsa timp de o oră. Se strecoară, se storc resturile şi se spala ochii, puteţi folosi perfuzia pentru comprese.

Dermatite, eczeme. Se toarnă 2 ceşti de apă clocotită asupra 3 linguri de frunze mărunţite sau flori de muscate, se lăsa timp de 2 ore, se strecoară, se stoarce restul. Perfuzia poate fi folosită pentru spălări şi comprese.

Furuncule, ulcere, plăgi purulente. Se toarnă apă clocotită asupra frunzei de muşcată, se răceşte şi se aplică pe zona afectată a pielii. Asiguraţi un bandaj . Schimbaţi bandajul de două ori pe zi.
Geranium nu poate fi utilizat dacă sunteţi hipersensibil, la o viscozitate mare a sângelui, atonie intestinală.

Păstrarea muscatelor peste iarnă este una dintre marile probleme ale celor care iubesc aceste flori – foarte rezistente, de altfel. Este ştiut faptul că muscatele au câteva nevoi specifice pe timpul sezonului rece, iar dacă se respectă o serie de reguli, ele vor ”înverzi” din nou în primăvară şi vor fi la fel de bogate în flori ca şi în anul precedent.

1. Muscatele se păstrează la temperatura de 10-14°C. La primul semn de răcire severă a vremii, chiar dacă muscatele sunt, unele dintre ele, încă pline de flori, sacrificaţi-le florile şi puneţi ghivecele într-o încăpere luminoasă şi cu temperaturi care să nu ajungă la 0°C pentru cele drepte, în timp ce în cazul celor curgătoare temperatura nu trebuie să scadă sub 5°C. De asemenea, în încăperea în care de depozitaţi muscatele temperatura nu trebuie să depăşească 10 -14°C. De reţinut este faptul că temperaturile mai joase la care este supusă muscata în timpul iernii favorizează înflorirea. Astfel, păstrarea muscatelor se poate face fie în pivniţă, fie într-un garaj bine izolat sau într-o încăpere care nu este încălzită pe timpul iernii.

De precizat este faptul că muscatele curgătoare sunt mai sensibile decât cele drepte şi sub nici o formă acestea nu trebuie depozitate în pivniţă. Aceste specii are nevoie de lumină şi de un spaţiu suficient de aerisit şi în timpul iernii.

2. Tăiaţi lăstarii verzi. Înainte să le băgaţi la adăpost este indicat să tăiaţi lăstarii cu flori sau fără, aşa cum se face tăierea din primăvara la viţa de vie, numărând cepii şi coardele după muguri. Tăiaţi ramurile florii la 2-4-6 ochi, nu mai mult, în funcţie de vigoare. De dorit e să păstraţi doar structura puternică, lemnificată, pentru că ramurile firave sau cele verzi, putrezesc sau se usucă peste iarnă. În timp ce tufănicile din care au fost selecţionate atâtea soiuri de crizanteme, dau din pământ, muscatele emit lăstari din ochii dorminzi pe care îi lăsaţi pe ramurile puternice. Nu aveţi nevoie de nimic altceva decât de curajul necesar pentru a fasona muscatele înainte să le prindă gerul.

3. Nu schimbaţi pământul şi nu îl îmbogăţiţi cu minerale. Dacă este necesar puteţi face această operaţiune primăvara când scoateţi muscatele afară. Muscata hibernează şi tocmai de aceea nu are nevoie de elemente nutritive suplimentare pentru a se hrăni. Este importantă să nu aibă posibilitatea de a se dezvolta în timpul iernii, pentru că energia consumată se poate resimţi primăvara la înflorire.

4. Peste iarnă, muscatele se udă de 1-2 ori pe lună. Nu udaţi muscatele peste iarnă decât rar, o dată sau de două ori pe lună şi nu abundent. Este suficient să menţii solul suficient de umed, dar fără a permite băltirea apei. Dacă plantă este udată excesiv, poate apărea un tip de parazit la rădăcina plantei, cauzând putrezirea rădăcinii şi tulpinii. Muscata nu rezistă la temperaturi mai mici de 5°C.