Municipiul Iași, într-un top al rușinii la nivelul României. Doar un leu pentru fiecare cetățean! Mai puțin decât primesc până și cerșetorii (EXCLUSIV)

Este de-a dreptul penibilă situația în care se află orașul Iași, urbe cunoscută drept „Capitala Culturală a României”. Astfel, într-un top la nivel național, capitala Moldovei se află la coada clasamentului, în funcție de sumele alocate pe cap de locuitor, la nivel de finanțare prin Legea 350/2005 a sectorului cultural independent sau al ONG-urilor

Stare de fapt jenantă în care se află orașul Iași! Astfel, urbea cunoscută drept „Capitala Culturală a României”, într-un top la nivel național, se află la coada clasamentului, în funcție de sumele alocate pe cap de locuitor, la nivel de finanțare prin Legea 350/2005 a sectorului cultural independent sau al ONG-urilor. Concret, în funcție de sumele alocate pe cap de locuitor, pe acest segment, în Capitala Moldovei este vorba de doar 1.03 lei. Prin comparație, la Cluj-Napoca se alocă anual 38.82 lei, la Sibiu 41 lei, la Târgu-Mureș 9.31 lei.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

Ce se întâmplă cu Adela Popescu și Radu Vâlcan. Nimeni nu se aștepta la asta. ''Foarte greu''

Iașul, depășit inclusiv de Municipiul Sfântu Gheorghe, atunci când vine vorba despre banii alocați

Mai mult, Iașul este depășit inclusiv de Municipiul Sfântu Gheorghe unde, la o densitate de 62.370 locuitori, cu un buget general de 149.244.950 lei, se alocă prin programul de finanțare nerambursabilă dedicat culturii (Legea 350), suma de 450.000 lei. Asta cu 50.000 lei mai mult decât alocă Iașul. Este vorba de 0,30 la sută din bugetul general, care se reflectă în alocarea a 7,22 lei/cap de locuitor pentru cultură.

„Cuvântul «cultură» lipsește cu desăvârșire din discursul decidenților politici, iar acolo unde există, rămâne doar la nivel declarativ. Este un vid de comunicare între ONG-urile de profil, administrația publică și actori economici care pot să susțină acest domeniu”, arată Costel Marian Dalban, președinte Comisia Social-Culturală, Învățământ, Culte și ONG din Consiliul Local (CL) al Municipiului Iași. Defalcat, de arătat că: la Cluj-Napoca se alocă 12.600.000 lei anual pe acest areal, la Sibiu, 7.000.000 lei, Brașov- 2.000.000 lei, Constanța- 1.500.000 lei, Târgu-Mureș- 1.250.000 lei, în timp ce la Iași se alocă doar 400.000 lei.

Lipsa spațiilor de creație, producție și de reprezentare, o nevoie stringentă a scenei culturale independente

În relația cu instituțiile publice de cultură, care beneficiază atât de spații generoase, cât și de logistică, nu există, decât rareori din partea acestora, interesul realizării unor proiecte în parteneriat, care implică utilizarea de către independenți a acestor resurse. De cele mai multe ori, parteneriatul este interpretat ca un contract de prestare a serviciilor de închiriere în urma căruia spațiile și logistica sunt oferite doar contra cost.

„Regăsim câteva urgențe unde trebuie acționat: sprijinirea instituțiilor culturale ieșene, dar și a ONG-urilor afectate de contextul epidemiologic, alocarea unor spații de creație, producție și de reprezentare/expunere/performare pentru asociațiile independente culturale, o bugetare semnificativă pe Legea 350/2005, regândirea parteneriatului cu instituțiile de cultură, ONG și zona economică. E vorba de realizarea unor măsuri prin care accesul la finanțare locală să fie disponibilă tot anul calendaristic. Iași trebuie să fie Capitala Culturală și faptic!”, a mai punctat Costel Marian Dalban.

Includerea unei obligativități pentru instituțiile publice de cultură de a oferi artiștilor profesioniști spații cu titlu gratuit

De asemenea, ca propuneri pentru a se îmbunătăți situația, ar fi necesară includerea unei obligativități pentru instituțiile publice de cultură, subordonate autorităților locale, de a oferi artiștilor profesioniști, cu titlu gratuit, spațiile și logistica necesară pentru creație, producție, reprezentare/expunere/performare. Includerea unei obligativități pentru instituțiile publice de cultură subordonate autorităților locale de a facilita artiștilor profesioniști, în special celor din domeniul artelor spectacolului, realizarea unor produse artistice (spectacole) în co-producție. Asta pentru a încuraja creația și o efervescență în mediul cultural independent, cel care este un vector de atracție pentru noua generație.

Criza sanitară a generat o vulnerabilizare extremă a artiștilor și operatorilor culturali independenți

Actuala criză sanitară provocată de pandemia declanșată de virusul SARS-CoV-2 a generat o vulnerabilizare extremă a artiștilor și operatorilor culturali independenți de la nivel național și, în mod special, a celor din Iași: spații culturale independente închise sau pe cale de dispariție; organizații culturale profund afectate de instabilitate economică, incertitudine socială, precum și de lipsa de perspectivă privind derularea activităților culturale atât în anul 2021, dar și în anii care vor urma; lucrători culturali (artiști din diverse domenii artistice, manageri culturali și de proiect, experți și educatori culturali, producători, tehnicieni de sunet și lumini, relații publice etc.), rămași fără niciun venit.

„În contextul în care sectorul independent ieșean a fost precarizat și fragilizat încă din perioada antepandemică, situația din Iași distingându-se de cea națională prin inconsistență și discontinuitatea suportului oferit de autoritățile locale (tendința artiștilor și a lucrătorilor culturali independenți fiind ori de migrare spre alte orașe mai dezvoltate din acest punct de vedere, ori de reorientare profesională), pandemia a acutizat condițiile problematice de muncă și insecuritatea lucrătorilor culturali, accentuând inechitățile cu care se confruntă scena artistică independentă aflată astăzi la limita supraviețuirii”, arată reprezentanții din sectorul cultural independent.