Judecătorii ieșeni au făcut publică motivarea în cazul primarului Iașului, Mihai Chirica. Magistrații din cadrul Tribunalului Iași au arătat, astfel, de ce au decis ridicarea controlului judiciar din cazul edilului-șef.
„Nu există probe referitoare la intenţia inculpatului de a se sustrage de la urmărirea penală”, au concluzionat judecătorii ieșeni cu privire la Mihai Chirica
Magistrații ieșeni au făcut publică motivarea în cazul primarului Iașului, Mihai Chirica. Magistrații din cadrul Tribunalului Iași au arătat, astfel, de ce au decis ridicarea controlului judiciar în cazul edilului-șef. Amintim că, în urmă cu câteva zile, judecătorii au admis contestația formulată de Chirica și au decis ridicarea controlului judiciar.
Această măsură fusese adoptată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Iași în cazul primarului. Prin acea măsură, anchetatorii i-au interzis lui Mihai Chirica să-și exercite funcția de primar.
Motivare: ce au spus judecătorii în cazul primarului Iașului, Mihai Chirica
Astfel, magistrații ieșeni au arătat cum au ajuns la decizia luată în cazul lui Mihai Chirica.
„În ceea ce priveşte infracţiunea de instigare la uzurparea funcției, nu se poate reţine decât existenţa unei suspiciuni rezonabile cu privire la această infracţiune. De asemenea, în ceea ce priveşte condiţia ca luarea măsurii controlului judiciar să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei adusă inculpatului şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, respectiv asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că, în prezenta cauză, în raport de aspectele anterior arătate şi de cele ce vor urma, la acest moment, măsura controlului judiciar apare ca fiind proporţională, însă nu şi necesară în cauză. În raport de aceste aspecte, judecătorul reţine că proporţionalitatea şi necesitatea reprezintă condiţii ce trebuie întrunite cumulativ în cauză, pentru a justifica dispunerea unei măsuri preventive”, au subliniat judecătorii ieșeni.
Magistrații: „A fost acordată calitatea de colaborator cu o altă identitate decât cea reală unei persoane”
Judecătorii ieșeni au adăugat că măsura poate fi apreciată ca fiind proporţională, dar nu și necesară, deoarece au fost audiați martorii şi persoanele implicate în cercetări.
„Totodată, a fost acordată calitatea de colaborator cu o altă identitate decât cea reală unei persoane care a pus la dispoziţia organelor de cercetare penală mai multe înscrisuri aflate la dosar în volumul 1, s-a luat o declarație acestei persoane. De asemenea, în cauză s-a efectuat o percheziție domiciliară, prilej cu care s-au ridicat înscrisurile considerate relevante în cauză. În raport de aceste elemente, judecătorul apreciază că, în cauză, nu sunt elemente care să justifice presupunerea că măsura controlului judiciar aplicată inculpatului s-ar impune în vederea asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, care ar putea fi afectată de acţiuni ale inculpatului. Nu poate fi ignorat nici faptul că, în raport de data la care s-ar fi comis faptele, au trecut mai bine de 3 ani, perioadă în care inculpatul, dacă ar fi dorit să ascundă / distrugă probe, ar fi putut să o facă tocmai în considerarea poziţiei pe care o ocupă, aceeaşi cu cea pe care o ocupa şi la acel moment”, au spus magistrații.
„Nu există probe referitoare la intenţia inculpatului de a se sustrage de la urmărirea penală”
Tribunalul a mai reţinut că restrângerea libertăţii unei persoane implicate într-o procedură penală pe durata instrucției penale poate fi considerată legală şi conformă cu principiile înscrise în Convenția drepturilor omului numai când măsura este luată în mod excepţional, este strict necesară pentru realizarea scopului instrucţiei penale şi pentru prevenirea săvârşirii de infracţiuni.
„Necesitatea măsurii trebuie să fie concret justificată, pentru excluderea arbitrariului, iar măsura trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit. Cum starea de libertate este cea firească, orice restrângere trebuie să fie temeinic justificată. Or, aşa cum s-a arătat şi mai sus, o justificare a restrângerii libertăţii unei persoane prin trimiterea la considerente teoretice, vagi nu satisfac exigenţele respectării drepturilor garantate de Constituţia României şi de Convenţia drepturilor omului. În cauza de faţă, judecătorul nu a identificat vreun element care să justifice presupunerea că măsura este impusă de considerente ce ţin de buna desfășurare a urmăririi penale, de existenţa unor indicii, date, probe legate de posibilitatea inculaptului de a se sustrage de la urmărire sau de la judecată ori că, în raport de situaţia concretă în care acesta se află, în raport de circumstanțele personale, va comite alte infracţiuni”, au menționat judecătorii.
Ce a spus primarul Iașului, Mihai Chirica, în fața judecătorilor
În declaraţia dată în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, Mihai Chirica a susținut că măsura controlului judiciar luată de anchetatorii DNA în cazul său este una excesivă.
„Consider această măsură ca fiind excesivă. Niciodată nu mi-am permis să exercit presiuni asupra colegilor mei. Prin aplicarea interdicției de a exercita funcția de primar, care este o funcție pentru care am fost ales, se aduce atingere tocmai acestei proceduri de alegere. Menționez că, în cadrul Primăriei Iași, exista o dispoziție a primarului, cu nr. 123/2018, prin care am stabilit responsabilitățile și procedura de lucru privind eliberarea acestor tipuri de documente. Această procedură a fost completată ulterior prin alte dispoziții. Mai precizez că persoana de la care a pornit cercetările în această cauză face obiectul cercetărilor în alt dosar şi consider că are un interes subiectiv în raport de motivele expuse în cuprinsul plângerii motivate depusă la dosar”, a subliniat primarul Iașului.
Cum s-a ajuns la măsura controlului judiciar
Recent, Mihai Chirica a fost pus sub control judiciar în dosarul instrumentat de DNA.
„S-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile față de inculpatul Mihai Chirica. În cauză a fost dispusă și efectuarea urmăririi penale față de suspectul Gabriel Vasile Harabagiu. Există date și probe care conturează starea de fapt potrivit căreia cei doi, în exercitarea funcțiilor, ar fi dispus / semnat documente, cu încălcarea legii, în procedura de atestare a construirii, respectiv a extinderii unui imobil din municipiul Iași”, au spus cei de la DNA Iași.
Mai apoi, Mihai Chirica a fost scos de sub control judiciar, după ce avocatul acestuia, Marius Striblea, a explicat în fața instanței ce presupune funcția publică ocupată de primar. Acum, judecătorii au arătat cum au ajuns la această hotărâre în cazul primarului Iașului, Mihai Chirica.