Muzeul Louvre din Paris a recunoscut dificultățile întâmpinate de vizitatori în aprecierea capodoperei „Mona Lisa” în condițiile actuale, ceea ce a amplificat cererile de a „repatria” faimoasa pictură a lui Leonardo da Vinci în Italia.
Francesca Caruso, șefa secției de cultură din Lombardia, a declarat că regiunea este pregătită să găzduiască celebra lucrare. Ea a sugerat Milano ca locație ideală, având în vedere legătura istorică dintre oraș și Leonardo, care a trăit și creat acolo timp de 25 de ani. Printre operele realizate în Milano se numără faimoasa frescă „Cina cea de Taină” și alte lucrări ce demonstrează geniul său.
Caruso a subliniat că expunerea temporară a picturii la Milano ar putea coincide cu Jocurile Olimpice de iarnă din 2026, atrăgând un val uriaș de turiști. Ea a propus locații prestigioase precum Biserica Santa Maria delle Grazie, deja echipată pentru conservarea frescelor, sau Pinacoteca di Brera.
Mona Lisa, la un pas de a se întoarce în Italia
Un raport intern al muzeului, adresat ministrului francez al culturii, Rachida Dati, relevă necesitatea unei renovări de amploare, estimate la 500 de milioane de euro. Printre problemele menționate se numără pereții umezi, aglomerația excesivă și semnalizarea inadecvată, ceea ce face ca experiența vizitatorilor să fie departe de standardele dorite. Sursa principală a preocupărilor este chiar „bijuteria coroanei” muzeului – Mona Lisa – vizitată zilnic de aproximativ 30.000 de persoane.
Laurence des Cars, directoarea Louvre-ului, a subliniat într-un memoriu că opera iconică este „ridicată la rang de icoană”, dar publicul rareori reușește să îi aprecieze adevărata valoare artistică din cauza aglomerației.
Într-o altă ordine de idei, reiterăm cum coiful de aur de la Coțofenești, datând din secolele V-IV î.Hr., și trei brățări dacice din aur, parte a tezaurului național românesc, au fost furate dintr-un muzeu din Olanda.
Tabloul, comandat în 1503 de Francesco del Giocondo, a intrat în colecția regală franceză datorită regelui Francisc I, care l-a invitat pe Leonardo în Franța în 1516. Totuși, există mituri conform cărora portretul ar fi fost luat forțat din Italia, inclusiv în timpul campaniei lui Napoleon.
Apelurile pentru restituirea picturii au fost recurente. Cel mai faimos incident s-a produs în 1911, când un italian, Vincenzo Peruggia, a furat tabloul din Louvre, pretinzând că acționează din patriotism. După ce opera a fost recuperată în Florența, a fost clarificat statutul său legal de proprietate franceză.
În 2023, o cerere de restituire formulată de organizația International Restitutions a fost respinsă de instanțele franceze.
Reacții mixte la propunerea Italiei
Francesca Caruso insistă că nu cere restituirea permanentă a operei, ci doar o colaborare temporară. Totuși, inițiativa ei a fost întâmpinată cu scepticism. Massimiliano Tonelli, directorul revistei Artribune, a catalogat propunerea drept o „manevră superficială” pentru câștigarea sprijinului politic local. „Toată lumea știe că Mona Lisa nu va părăsi Franța”, a declarat Tonelli.
Pe de altă parte, Natalia Guicciardini Strozzi, descendentă a Lisei del Giocondo, a sprijinit ideea, afirmând că aceasta ar oferi o oportunitate mai multor oameni de a admira celebra lucrare.
Deși relocarea temporară a Mona Lisei rămâne improbabilă, dezbaterea scoate în evidență nevoia de investiții majore în conservarea și prezentarea capodoperelor artistice. Vizita planificată a președintelui Emmanuel Macron la Louvre sugerează o recunoaștere a problemelor semnalate și o posibilă soluționare a acestora. Indiferent de rezultat, Mona Lisa continuă să fie un simbol al rivalităților și colaborărilor culturale dintre Franța și Italia.