Finlanda şi Suedia şi-au depus miercuri cererile de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), consultări fiind în curs între aliaţi pentru a înlătura opoziţia Turciei la integrarea celor două ţări nordice în Alianţă, informează AFP.
După aprobarea cu o majoritate zdrobitoare, de peste 95%, a parlamentului finlandez, toţi paşii au fost făcuţi pentru depunerea simultană a cererilor de aderare ale celor două ţări la sediul Alianţei de la Bruxelles.
Ambasadorii celor două țări la NATO s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru a transmite cererile de aderare.
„Acesta este un moment istoric, într-un moment istoric pentru securitatea noastră”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de ambasadorii celor două ţări. Suntem hotărâți să rezolvăm toate problemele și să ajungem la concluzii rapide”, a spus Stoltenberg, remarcând sprijinul puternic din partea tuturor celorlalți aliați.
„Sperăm să finalizăm rapid” procesul de aderare, a adăugat Stoltenberg.
”Salut cu căldură cererile Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Sunteți cei mai apropiați parteneri ai noștri, iar apartenența dumneavoastră la NATO va crește securitatea noastră comună”, a spus Stoltenberg. Alianța consideră că aderarea Finlandei și a Suediei ar întări enorm zona Mării Baltice.
Turcia nu dorește aderarea Suediei și Finlandei la NATO
În condiţiile în care președintele rus Vladimir Putin a părut să scadă tonul ameninţărilor cu represalii în eventualitatea unei aderări a celor două țări la NATO, principalul obstacol pare să vină acum din interiorul Alianţei.
Turcia, a cărei ratificare este imperativă ca şi în cazul celorlalte 30 de state membre NATO, şi-a reafirmat luni ostilitatea faţă de aderarea Suediei şi Finlandei, în pofida discuţiilor diplomatice din acest weekend.
Ankara „nu va ceda”, a spus preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, acuzând Suedia că este „o pepinieră a organizaţiilor teroriste” şi reproşându-i că a adoptat sancţiuni împotriva ţării sale.
Analiştii estimează că Turcia încearcă cu siguranţă să obţină ceva în contrapartidă la aprobarea aderării, de exemplu ridicarea refuzului SUA de a-i vinde Ankarei avioane de luptă F-35.
Ankara reproşează în special Suediei şi Finlandei că nu-i aprobă cererile de extrădare a persoanelor pe care le acuză că sunt membre ale unor „organizaţii teroriste”, precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan, şi că au îngheţat exporturile de arme în Turcia.
În pofida acestor dispute, preşedintele finlandez s-a declarat „optimist” că va obţine susţinerea Turciei, „cu ajutorul discuţiilor constructive”.
„Suedia se bucură să lucreze cu Turcia în NATO şi această cooperare poate fi un element al relaţiei noastre bilaterale”, a spus Magdalena Andersson, dând asigurări că Stockholmul „este angajat în combaterea tuturor formelor de terorism”.