Moduri de transmitere a noului coronavirus. Cele mai frecvente: Picăturile respiratorii, contactul cu mâinile şi aerosolii

Picăturile respiratorii, contactul cu mâinile şi norii de particule virale (aerosoli) din spaţii închise, slab ventilate, rămân cele mai probabile modalităţi de transmitere a noului coronavirus, care poate supravieţui chiar şi nouă ore pe piele şi până la 28 de zile pe ecranul telefonului, relatează marţi AFP.

Picături de salivă

Primul mod de transmitere a coronavirusului identificat este cel al picăturilor de salivă expulzate de o persoană infectată în timp ce tuşeşte sau strănută, dar şi atunci când cântă sau vorbeşte, scrie agerpres.ro.

RomaniaTV

Soţia celui mai temut interlop al României tună şi fulgeră: S-ar putea să se trezească BALAURUL!

Observatornews.ro

Amenzi drastice introduse în Grecia pentru şoferi: pot plăti 8.000 de euro şi rămâne fără permis 4 ani

Oamenii de ştiinţă cred că pentru aceasta este nevoie de o apropiere, de la un metru la un metru şi jumătate, estimare care se regăseşte în recomandările sanitare oficiale privind distanţarea fizică.

Pe de altă parte, aceste picături sunt relativ ”grele” şi nu rămân suspendate în aer.

Contacte şi suprafeţe

Virusul se poate ataşa, de asemenea, de o suprafaţă contaminată cu picături, precum mâini, şerveţele, ochelari, robinete, clanţe, butoane de lift, balustrade şi altele. Riscul de contaminare apare dacă după intrarea în contact cu acestea este atinsă faţa.

Virusul supravieţuieşte nouă ore pe piele, comparativ cu aproximativ 1,8 ore în cazul gripei, potrivit unui studiu japonez publicat în jurnalul Clinical Infectious Diseases. Însă aplicarea dezinfectantelor pentru mâini pe bază de alcool neutralizează aceste două virusuri ”în 15 secunde”.

Într-un mediu răcoros şi întunecat, coronavirusul SARS-CoV-2 poate supravieţui până la 28 de zile pe ecranul telefonului, pe sticlă, oţel şi bancnote din plastic (care există în special în Australia, Canada sau Marea Britanie), conform unui studiu experimental realizat de Agenţia ştiinţifică naţională australiană (CSIRO).

Totuşi, ”nu înseamnă că această cantitate de virus ar putea infecta pe cineva”, a declarat Trevor Drew, directorul Centrului australian pentru prevenirea bolilor la postul naţional ABC. Mesajul principal rămâne acela că ”persoanele infectate sunt mult mai contagioase decât suprafeţele”.

”Cu toate acestea, poate explica de ce, chiar şi atunci când nu mai există oameni contagioşi, se întâmplă ca (epidemia) să revină, chiar dacă ţara este considerată lipsită de virusuri”, a adăugat specialistul.

De aici recomandările de a evita atingerile, de a spăla frecvent mâinile cu săpun sau gel hidroalcoolic şi de a dezinfecta în mod regulat suprafeţele atinse, în special la locul de muncă şi în spaţiile publice.

Aerosoli

În spaţiile închise, slab ventilate, aerosolii, nori de picături microscopice de particule virale care sunt eliberate doar prin respiraţie, pot parcurge distanţe mai mari şi pot ateriza direct pe faţa altor persoane într-un perimetru de aproximativ doi metri. Se estimează că aceşti nori invizibili rămân suspendaţi în aer minute sau chiar ore, în funcţie de ventilaţie.

Centrele de Prevenţie şi Control al Bolilor (CDC) din Statele Unite şi-au actualizat recent lista posibilelor moduri de răspândire a coronavirusului adăugând aerosolii, chiar dacă principalul mod de contagiere rămâne, în opinia lor, răspândirea prin picături respiratorii expulzate de o persoană infectată. CDC s-au aliniat astfel la opinia multor oameni de ştiinţă care au recomandat să fie luat în considerare acest risc.

Acest mod de transmitere a noului coronavirus ”nu poate fi exclus”, a recunoscut la începutul lunii iulie OMS, în special în ”anumite spaţii închise, cum ar fi locuri foarte frecventate şi slab ventilate” şi atunci când oamenii sunt prezenţi în astfel de zone ”pentru o perioadă lungă de timp”.

Nu se cunoaşte doza de particule virale necesare pentru a provoca infecţia, însă cu cât aceasta este mai mare ”cu atât creşte probabilitatea de infectare”, a declarat recent Steve Nigelle, genetician specializat în virusului de la Harvard, citat de AFP.