Modelul finlandez în educație – explorări, analize comparative, interogații 

Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreședintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și coordonatorul Departamentului pentru Educație Națională al PSD a făcut parte din delegația Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților pentru o vizită oficială în Finlanda, la Helsinki, în perioada 25-28 februarie 2020, alături de prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, președintele Comisiei și de deputatul Florica Cherecheș, vizită care a avut ca scop dezvoltarea parteneriatului educațional și a relațiilor parlamentare între cele două țări. 

   „Vizita în Finlanda ne-a oferit o perspectivă complexă asupra unui sistem educațional care a dovedit până acum eficiență, calitate, creativitate în conceperea unor soluții pedagogice interesante. Povestea de succes a Finlandei în domeniul educației rămâne o temă de interes și invită la analiză și explorare. Activitatea în întregul ei a fost un prilej de dialoguri, întâlniri și dezbateri cu decidenți și experți din educație, cu politicieni, cu profesori și directori din mediul universitar și preuniversitar, un important schimb de experiență și o analiză a modului în care este conceput sistemul educațional, cum sunt structurate obiectivele și strategiile didactice”, a declarat deputatul ieșean, prof.dr. Camelia Gavrilă.

Stirile PROTV

O femeie din Constanța va primi 50.000 € după ce a fost diagnosticată greșit și operată de cancer. I-a fost extirpat un sân

RomaniaTV

Lidia Buble a făcut anunțul despre sarcină. Artista este în culmea fericirii: „Nu vreți să știți ce împlinire pot să simt”

Programul întâlnirilor a fost unul divers și complex, iar delegația oficială a României a abordat mai multe teme de interes național și european  în domeniul educației:

1. O primă întâlnire la Agenția Națională pentru Educație cu directorul general, Olli-Pekka Heinonen, cu directorul de programe internaționale și învățământ superior, Maija Airas, întâlnire la care a participat și Ambasadorul României în Finlanda, E.S. Răzvan Rotundu, a clarificat obiectivele și abordările pedagogice, modul de concepere al curriculum-ului –  la nivel național se elaborează un cadru general, obiective, competențe și rezultate vizate, dublat totul de un grad înalt de autonomie la nivel de autorități locale și școli, prin adaptări curriculare la contextele specifice.  
2. Întrevederea cu domnul Tuomo Puumala, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației, și vizita la Universitatea din Helsinki (Facultatea pentru Științele Educației și Centrul pentru Educație Permanentă HY+) au completat  aspecte legate de politici educaționale, finanțare, corelații între mediul preuniversitar și cel universitar, oportunități oferite de programele europene, de mobilitățile elevilor, ale studenților și profesorilor în cadrul Programului Erasmus. Universitățile finlandeze se clasifică în universități pentru științe aplicate, de tipul politehnicilor și universități clasice, mai riguroase în selecția studenților, în sensul că există examene de admitere, anumite filtre care asigură evaluarea nivelului de cunoștințe pentru viitorii studenți.
3. Vizita la  Colegiul Vocațional Helsinki, grupare de școli cu un specific aparte a deschis perspectiva supra modului în care se realizează pregătirea tehnică și profesională, prin demersuri aplicative și planuri individuale pe dezvoltare și pregătire a elevilor, în domeniile tehnice.

4.   Pentru a realiza un schimb de bune practici în domeniul activităților parlamentare, în zona de legiferare pentru învățământ și a educației, delegația României a avut și o întrevedere cu doamna Paula Risikko, președintele Comisiei pentru educație și cultură și cu alți parlamentari din aceste domenii.

Discuțiile din cadrul întâlnirilor, opiniile formulate, informațiile analizate  au condus spre aprecieri față de efortul pe care îl depune România pentru realizarea unor obiective strategice în învățământ, pentru asigurarea dimensiunii europene a educației, dar și pentru activitățile și succesele obținute în contextul asigurării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. De asemenea, delegația română a apreciat reformele și abordările Finlandei care s-au dovedit benefice și eficiente prin opțiunile pentru o educație centrată pe elev și pe competențele acestuia, pe abordări individualizate care valorifică unicitatea elevului și ritmul său de învățare. La fel de semnificative au fost accentele orientate în timp spre formarea unor profesori bine pregătiți la nivel universitar, cu masterate în profesia didactică, dedicați și în același timp respectați de societate. S-a observat clar că investiția în educație, alegerea atentă a conținuturilor, un curriculum rezonabil, care acoperă domenii diverse de studiu într-un dozaj echilibrat, profesori respectați, motivați, în care se investește încredere și formare pedagogică temeinică sunt condiții care conduc firesc spre succes.

„Nu există soluții miraculoase în învățământ, nici nu se văd imediat progresele unor reforme. Însă contează conținuturile programelor, metodele didactice, formarea științifică și pedagogică a profesorilor, respectul societății pentru școală și pentru educatori, atmosfera din școală, proiectele educației nonformale, identificarea unor soluții de valorizare a posibilităților și aptitudinilor fiecărui copil, prețuit pentru unicitatea lui și pregătit pentru a avea încredere în sine și pentru a se bucura de un rol social adecvat personalității sale”, a declarat prof. dr. Camelia Gavrilă la întoarcerea în țară din vizita oficială la Helsinki.

Raportându-ne la unele probleme actuale din învățământul românesc, precum rezultatele modeste la testările PISA, abandonul școlar, dezbateri în domeniul curricular, modul de organizare al școlilor și de constituire a colectivelor de elevi, managementul educațional este necesar să subliniem că reforma învățământului finlandez a început în anii 1970-1980, înainte de a atinge rezultatele spectaculoase consemnate la testările PISA din anii 2000. În acest sens nu au lipsit perioadele de neîncredere, contestare, dezbaterea polemică în spațiul social și politic, deci orice schimbare majoră generează pretutindeni rezerve, reacții într-un sistem conservator și prudent, cum este domeniul educației.

Un alt exemplu de bune practici este reprezentat de abordarea învățământul profesional și tehnic, prin școli vocaționale de anvergură, susținute și dotate de stat și de municipalități. Acestea oferă un alt traseu față de învățământul liceal de tip teoretic, traseu care poate fi continuat spre universități, în special spre cele politehnice, de științe aplicate (applied sciences), un învățământ flexibil, cu pasaje de trecere pentru tinerii care pot face față eventual și educației de tip terțiar.

„Toate aceste vizite reprezintă experiențe și posibilități  de a înțelege și analiza și alte modalități de implementare a politicilor educaționale, modele de organizare și management educațional, procesul de  formare a cadrelor didactice,, traseul anilor de studiu, inclusiv în spațiul academic. În esență modelul finlandez poate fi un reper de analiză și preluare selectivă, pornind de la rezultatele certe ilustrate în timp, dar și de la adevărul că fiecare țară are un specific al ei, o cultură, valori și principii educaționale, experiențe și o viziune anume asupra modului în care se raportează la devenirea și formarea tinerilor.”

Profesorul ieșean, Camelia Gavrilă  a exprimat aprecierea și încântarea față de abordarea individualizată a tinerilor în cadrul școlii finlandeze, față de modul în care este susținută dezvoltarea educațională a elevului cu unicitatea sa, cu potențialul intelectual personal, cu ritmul propriu de învățare. De asemenea este de preluat ideea echipelor de asistență socială din fiecare școală, formate din profesor, director, asistent social, medic sau asistentă medicală, psiholog, profesor de sprijin – echipă care dezbate și propune modalități pedagogice, măsuri de sprijin social sau suport psihologic. 

„Acești specialiști conturează măsuri și planul de învățare și predare corectivă, un plan de intervenție specială în cazuri deosebite – de natură socială, medicală, nevoi speciale, probleme economice ale familiei sau de îngrijire adecvată a copilului… Considerăm că România are nevoie de propuneri legislative în acest sens, de curajul unor abordări complexe, de specialiști, de psihologi și psihopedagogi, de intervenții personalizate, de profesori empatici, astfel încât principiul “niciun copil nu este lăsat în urmă”, (no child left behind) să fie o realitate și în școlile noastre.”

Școala finlandeză este preocupată de starea de bine a copiilor, mai ales pentru cei din învățământul primar, de calitatea mediului școlar,  de efortul intelectual depus de copii – de aici numărul rezonabil de teme sau alternanța temelor individuale cu lucrul în grup, în echipe. Este evidentă o  preocupare pedagogică pentru o școală în care elevul se simte fericit, iar starea de bine (well being) este mai importantă decât competiția, învățarea stresantă, testarea frecventă, aspecte care merită analizate obiectiv și evaluate ca principii pedagogice necesare. 

Nu există sisteme educaționale perfecte, nu este cazul să idealizăm totul, pentru că există abandon școlar semnificativ, reduceri de fonduri alocate educației, învățământ preșcolar insuficient susținut, rezultate modeste ale unor școli și elevi în privința competențelor fundamentale, dificultăți de finalizare a studiilor, șomaj în rândul tinerilor, aspecte care deja generează îngrijorări si examinări la nivel ministerial și parlamentar, orientarea spre alte soluții și reconfigurări. 

Câteva concepte care asigură suportul filosofic și pedagogic al școlii finlandeze sunt, însă, esențiale și se referă la egalitate și echitate, la ideea că toți copiii și tinerii sunt importanți și au dreptul fundamental la o educație de calitate, focalizarea pe copil, un mediu de învățare sigur și sănătos, plăcut, eficient, plin de grijă, asistență individuală și ajutor special, profesori competenți, buni pedagogi, empatici, o stare de încredere, dată de profesionalismul celor implicați, aspect care conferă libertate și demnitate tuturor actorilor din spațiul educațional.