1. Confortabilitatea încălţămintei depinde de mărimea corectă
Nu este chiar aşa. Confortul depinde de mai mulţi factori-calitatea pielii, proprietăţile termice şi chimice ale tălpii şi suprafeţei, calapodul corect proiectat, elasticitatea, greutatea pantofului şi de microclimatul intern (umiditate, căldură), etc. Cu toate că poate părea straniu, în industria încălţămintei nu există o idee definitivă despre a ceea ce face pantofii comozi.
2. Talpa piciorului are nevoie de susţinere suplimentară
Mai mult fals decît adevărat. Doar un număr mic de persoane suferă de afecţiuni ale înnăscute ale picioarelor (aproximativ 5 %) sau de traume în urma unor accidente. Iar un picior sănătos nu are nevoie de suport adăugător artificial. Mai curănd, prezenţa unui sprijin suplimentar slăbeşte piciorul, deoarece acesta nu beneficiază de dezvoltare şi antrenare permanentă în timpul mersului.
3. Intrînd în contact cu suprafeţe dure, piciorul suportă tensiune şi primeşte microtraume mecanice
Nu există fapte care să demonstrze această afirmaţie. Mulţi nativi nu poartă deloc încălţăminte . Cu toate că merg foarte mult pe jos, fug şi sar, picioarele lor sunt puternice, sănătoase şi nu le creeză probleme.
4. Există conceptele de „picior normal” şi „talpă normală”?
Aceste noţiuni sunt incorecte. Nu există aşa-numita nornalitate. Picorul şi talpa au o mulţime de forme şi proporţii, care diferă de la o persoană la alta.
5. Degetul mare de la picior este cel mai lung
Nu este adevărat. La 20% din populaţie al doilea deget este mai lung, la 3%- al treilea şi 2% au primele trei degete egale. Lungimea lor este determinată genetic. Este foarte important să ţinem cont de aceste particilarităţi atunci cînd alegem încălţămintea.
6. Glezna subţire are nevoie de suport adăugător
Nu este chiar aşa. Suportul în formă de corset slăbesc glezna, este un obstacol îm mişcarea piciorului în timpul mersului.
7. Încălţămintea „uşurată” este cea mai comodă.
Nu este corect. Din motivul că în timpul zilei piciorul se dilată cu pînă la 5 %, spre seară acestă încălţăminte devine destul de incomodă.
8. Pielea naturală are proprietea de a lăsa să treacă aerul
Pielea „respiră”- aceasta înseamnă capacitatea materialului de a absorbi şi reţine umiditatea. De obicei, acest proces are loc natural, deoarece pielea are pori, fibre şi spaţii pentru aer. Dar odată cu procesele ce finisare a prelucrării pielii, porii şi microspaţiile se închid cu produse chimice. În cele mai multe cazuri, acest lucru împiedică circulaţia liberă a aerului.
9. Purtarea încălţămintei înguste cauzează probleme în dezvoltarea piciorului
În general, nu este adevărat. Problema nu este în partea îngustă din botul încălţămintei, ci mai curînd, în construcţia calapodului şi părţii de sus. Există deferite trucuri la care recucg producătorii şi vînzătorii pentru a oferi pantofilor un aspect mai atractiv. De exemplu, partea din faţă scurtă reduce lungimea tălpii, o face mai elegantă. Dar aceasta este compensat de prelungirea părţii din spate, ceea ce cauzează incomodităţi în timpul mersului. Alţi producători faccalapodul pantofului curbat. Acest truc aduce mult mai multe daune decît un pantof cu nas ascuţit şi poate cauza probleme grave în dezvoltarea piciorului.
10. Pentru o dezvoltare corectă a piciorului prima încălţăminte a copilului trebuie să fie una suportivă
Din start este o idee greşită şi este unul din motivele dezvoltării unor simptome, care au consecinţe dureroase în următorii ani. Cu cît mai puţin pantoful acţionează asupra piciorului, cu atît este mai bine.
11. Igiena insuficientă duce la apriţia mirosului neplăcut al picioarelor
Nu. În cele mai multa cazuri, mirosul neplăcut este cauzat de mirosul pantofilor. Acesta este rezultatul diferitor factori care acţionează asupra încălţămintei: căldura, evaporările care sporesc mirosul substanţelor cu care sunt prelucraţi pantofii la fabricare. Picioarele goale rareori au un miros neplăcut.
Sursa:zorile.md