Contrar unei convingeri larg răspândite, faptul de a fi căsătorit nu garantează o sănătate mai bună, ba chiar, în ceea ce privește sănătatea mintală pe termen lung, ar putea fi invers. Un studiu de amploare desfășurat pe parcursul a 18 ani arată că persoanele necăsătorite prezintă un risc semnificativ mai mic de a dezvolta demență decât cele căsătorite, potrivit unei analize recente publicate în revista Alzheimer & Dementia și citate de Psychology Today.
Cercetarea a inclus peste 24.000 de adulți cu vârste între 50 și 104 ani, urmăriți anual prin teste neuropsihologice și evaluări clinice. Rezultatele au fost clare: cei care nu au fost niciodată căsătoriți, dar și cei divorțați sau văduvi, au prezentat un risc cu cel puțin 50% mai mic de a dezvolta demență, comparativ cu persoanele căsătorite. Cei care nu fuseseră căsătoriți niciodată au avut, în medie, cele mai scăzute riscuri, chiar dacă diferențele față de alte grupuri necăsătorite nu au fost întotdeauna semnificative din punct de vedere statistic.
Persoanele necăsătorite sunt cu cel puțin 50% mai puțin predispuse la demență
Studiul condus de Selin Karakose de la Florida State University a fost realizat în colaborare cu Centrul Național de Coordonare Alzheimer. Cercetătorii au analizat o gamă largă de factori – precum vârsta, sexul, rasa, nivelul de educație, obiceiurile de viață și starea generală de sănătate – pentru a izola cât mai bine impactul statutului marital asupra riscului de declin cognitiv. Chiar și după ce au fost luați în considerare acești factori, rezultatele au continuat să indice aceeași concluzie: persoanele necăsătorite sunt mai puțin predispuse să sufere de demență, Alzheimer sau demență cu corpi Lewy.
Mai mult, în cazul participanților care prezentau deja semne de declin cognitiv ușor la începutul studiului, s-a observat că progresia spre forme mai grave de demență era mai lentă sau chiar absentă în cazul celor necăsătoriți. Inclusiv persoanele care au devenit văduve pe parcursul studiului au prezentat un risc mai redus comparativ cu cei care au rămas căsătoriți.
Dar de ce se întâmplă acest lucru? Deși nu pot trasa o legătură directă de cauzalitate, cercetătorii au câteva ipoteze solide. Persoanele singure par să fie mai active social, menținând legături strânse cu prieteni și vecini, și se implică mai des în activități diverse, interesante și stimulative din punct de vedere cognitiv. Spre deosebire de acestea, oamenii căsătoriți tind să își concentreze viața socială în jurul partenerului, ceea ce, în timp, poate duce la o reducere a interacțiunilor sociale variate și semnificative.
În plus, autonomia mai mare a persoanelor necăsătorite pare să joace un rol protector. Potrivit lui Karakose, independența în luarea deciziilor și gestionarea vieții cotidiene contribuie la menținerea unui creier activ și implicat, un factor esențial în prevenirea declinului cognitiv.
Mariajul poate avea un efect invers
Această cercetare aduce și o perspectivă critică asupra studiilor anterioare care sugerau că mariajul ar aduce beneficii clare asupra sănătății. De multe ori, aceste studii comparau doar momentul actual al participanților, fără să analizeze evoluția în timp. În plus, avantajele observate în cazul persoanelor căsătorite ar putea fi explicate prin accesul mai bun la asigurări medicale sau resurse financiare, și nu prin calitatea relației de cuplu.
Alte studii longitudinale confirmă acest tablou. De exemplu, o cercetare elvețiană desfășurată pe o perioadă de 16 ani a concluzionat că mariajul nu doar că nu protejează sănătatea, dar poate avea chiar un efect invers. Participanții au raportat o stare de sănătate mai slabă după ce s-au căsătorit, iar în timp, sănătatea lor a continuat să se deterioreze.
Așadar, ideea că „dragostea te ține sănătos” ar putea avea nevoie de o revizuire serioasă. În realitate, se pare că independența, o rețea socială activă și o viață diversificată pot oferi un scut mai solid împotriva problemelor cognitive la vârsta a treia decât căsătoria însăși.
Conform studiilor bărbații trăiesc mai puțin cu vreo 7 ani decît soțiile lor!
Explicația pentru că ei mor mai repede este că ajung să si-o dorească cu disperare