Mircea Platon, redactor-șef „Convorbiri Literare”, despre învățământul din România: „Am căzut de foarte sus”

Mircea Platon, istoric, intelectual, respectiv redactor-şef al celebrei şi valoroasei reviste „Convorbiri literare”, a discutat, în studioul BZI LIVE, despre dezastrul din educație și despre societatea de astăzi

Mircea Platon, istoric, intelectual, redactor-şef al revistei „Convorbiri literare”, cu o impresionantă activitate publicistică, a criticat dur schimbările din sistemul de învățământ, dar și vremurile actuale.

Stirile PROTV

Care ar fi cauza prăbușirii avionului sud-coreean cu 181 de persoane la bord. Martorii spun că au auzit o explozie puternică

RomaniaTV

ANAF pândeşte economiile românilor în valută. Greşeala care te lasă lefter după sărbători

„Noi acum trăim într-un mediu făcut de noi, din ce în ce mai manufacturat, nu mai trăim printre lucrurile naturale, oferite sau făcute de Dumnezeu, ci printre lucrurile făcute de noi. Adaptarea la mediul creat de oameni este foarte periculoasă. Este periculos să tratăm mediul făcut de noi ca și cum ar fi natural. Mediul făcut de noi este într-o continuă schimbare”, a declarat Mircea Platon.

Sistemul de învățământ actual este mediocru

Făcând o paralelă la vechiul sistem de învățământ, Mircea Platon consideră că ce se întâmplă în prezent în sistem reprezintă o decădere.

„Cultura îți dă un centru de greutate, nu poți trăi fără un sens, nu? Până la urmă de ce trăiești? Ca să ce? Am întâlnit, în ultimele luni, un tânăr excepțional, avea o cultură solidă, m-am văzut cu el și l-am întrebat ce zic colegii de el. Mi-a spus că nu are cu cine discuta, asta, într-un sistem în care se spune că de 30 de ani se face reformă pentru a încuraja creativitatea.

De fapt, acești tineri sunt singuri, mediocritatea sistemului este înspăimântătoare. Stăm extraordinar de prost în acest moment, ca perspectivă. Am căzut de foarte sus. Sistemul de învățământ românesc a fost foarte bun, după ce s-a transformat în sistem de educație a început să cadă și vom cădea din ce în ce mai jos, nu se prevede vreo frână. Pașii care se fac pentru înaintarea sistemului sunt nemiloși, nu se discută nimic, nu se ține cont de vreo obiecțiune”, a menționat Mircea Platon.

După ani buni de peregrinări în străinătate a decis să se întoarcă acasă, la Iaşi

De reliefat, ca date biografice, faptul că Mircea Platon este doctor în Istorie (2012), a publicat peste 200 de eseuri, comentarii politice şi recenzii în marile ziare şi revistele culturale din ţară. După ani buni de peregrinări în străinătate, acesta a decis să se întoarcă acasă, la Iaşi. În acest context, Mircea Platon a oferit detalii despre rolul raportării la valorile noastre autentice, despre valoarea lecturii.

„Important pentru noua generație este că originea lor nu este în mall, ci într-un volum de Eminescu… Nu există libertate acolo unde nu este cultură. Este vorba de un paradox, pentru noi, românii, faptul că nu ne mai întoarcem la ceea ce avem în istorie, chiar dacă avem lucruri originale, fundamentale, oameni care sunt repere culturale universale.

Dacă, spre exemplu, sunt mici oraşele din străinătate, unde nu ai nimic, unde fiecare încearcă să facă tradiţie inclusiv dintr-un festival al cepei, noi nu ne valorizăm cultura şi originalitatea pe care o avem. Spre exemplu, revista este una dintre puţinele instituții care au dăinuit de peste un secol şi care a promovat românii şi nimic altceva”, a precizat Mircea Platon.

Activitate publicistică impresionantă

Mircea Platon a publicat studii de istorie în Russian History (Brill), Du Bois Review: Social Science Research on Race (Cambridge University Press), Fascism. Journal of Comparative Fascist Studies (Brill), French History (Oxford University Press), HSE. Social and Education History (Hipatia Press). History of Political Economy (Duke University Press), Intellectual History Review (Routledge). Ca bibliografie selectivă, din activitatea sa pot fi amintite lucrările „Paseism polemic sau încercare de naţionalism critic, eseuri” (Iaşi, Agora, 1996), „Jocuri sub ulm, poezii”, (Timişoara, Marineasa, 1999), „Literatura cu blazon, eseuri”, (Iaşi, Timpul, 2000), „Ortodoxie pe litere, eseuri”, (Bucureşti, Christiana, 2006), „Cine ne scrie istoria? Studii şi eseuri”, (Iaşi, Timpul, 2007), „A treia forţă: România profundă, eseuri”, (Bucureşti, Logos, 2008; coautor: Ovidiu Hurduzeu), „Măsura vremii: Îndemn la normalitate, eseuri”, (Bucureşti, Predania, 2009; coautor: Gheorghe Fedorovici), „Conştiinţa naţională şi statul reprezentativ, studii şi eseuri”, (Iaşi, Timpul, 2011), „Cartea străduţelor subtile, poezii”, (Iaşi, Timpul, 2015), „Ce-a mai rămas de aparat”, (Bucureşti, Eikon, 2016).

Ca premii literare şi distincţii universitare, 2013-2015, pot fi enumerate Social Sciences and Humanities Research Council of Canada Postdoctoral Fellow, Department of History, University of Toronto 2012, Premiul pentru Eseu al Uniunii Scriitorilor din România (USR) – filiala Iaşi – pentru volumul „Conştiinţa naţională şi statul reprezentativ”, (Iaşi, Timpul, 2011), 2011 Trans-Atlantic Summer Institute în European Studies Fellowship, Center for German & European Studies, University of Minnesota 2011 – Lynn and Harry Bradley Foundation Fellowship for Military History, The Ohio State University 2010-2011 Presidential Fellowship, The Ohio State University 2009 sau Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române pentru cartea „Cine ne scrie istoria.