Minune mare savarsita cu omul care citea Acatistul Bunei Vestiri! E cutremurator ce poate sa faca! Sa nu lasi sa treaca sfanta zi de azi fara sa-l faci si tu!

Minune mare savarsita cu omul care citea Acatisul Bunei Vestiri! E cutremurator ce poate sa faca! Sa nu lasi sa treaca sfanta zi de azi fara sa-l citesti si tu!
Minunea Acatistului Bunei Vestiri

Acatistul Bunei Vestiri are o uriasa insemnatate pentru mantuirea noastra, atunci cand il citim sau il rostim pe de rost cu evlavie. Ne daruieste ajutor grabnic in stradania si in nevointa noastra, pe care o facem in fiecare zi ca sa ne biruim patimile; ca sa biruim raul, pacatul care ne impresoara. De altfel, Maica Domnului ne indeamna si ne spune mereu: „Chemati-ma!”, „Chemati numele meu si eu va voi ajuta intotdeauna”. Parintele Arsenie Papacioc spunea adesea: „Maica Domnului este suparata pe noi, fiindca nu apelam la ea, fiindca nu-i cerem nimic”. Asadar, sa cerem, sa ne rugam si ni se va da. Ocrotirea ei e minunata, cum veti asculta si in pilda care urmeaza. Mai demult, adica mai inainte de anul 1800, existau multi talhari, asa cum este cunoscut, care se ascundeau pe la rascrucile drumurilor si atacau prin surprindere pe trecatori. Unul dintre acestia, un capitan de talhari, pusese pe unii din tovarasii sai la o astfel de rascruce pe unde treceau oamenii dintr-un oras in altul. Si cei care treceau, fie unul singur, fie mai multi, erau atacati si jefuiti. Nu le faceau nici un rau, nu-i raneau, nu-i bateau, ci le luau banii si ii lasau sa plece. Odata a trecut pe la acea rascruce si un monah cu viata imbunatatita. Talharii l-au oprit, dar neavand ce sa-i ia, l-au lasat sa plece. Acela insa nu a plecat, ci i-a rugat pe talhari sa-l duca acolo unde se ascunsese capitanul lor. Atunci aceia l-au intrebat: „Ce vrei de la el?” „Vreau sa va spun ceva foarte important. Peste putin timp va trece pe aici un negustor foarte bogat, incarcat cu diamante. Iar capitanului vostru vreau sa-i descopar cum este imbracat acela, ca sa va fie usor sa-l prindeti.” Asa s-a si facut, nu pentru ca sa-i faca hatarul monahului, ci pentru castigul ce-l nadajduiau. Si astfel l-au dus la seful lor. De indata ce s-au intalnit, monahul i-a spus capitanului sa-i cheme pe toti oamenii lui. Acela a poruncit si toti au venit de fata. „Unul lipseste, a spus monahul. Aduceti-l si pe acela aici!” „Nu poate veni, pentru ca acum face mancare pentru amiaza.” „Nu se poate, trebuie sa-l aduceti si pe acela!” Atunci capitanul a trimis pe unul dintre ei sa-l cheme, dar acela nu voia sa vina, insa l-a apucat cu sila si astfel l-a adus inaintea monahului. De indata ce bucatarul l-a zarit pe monah, nici nu voia sa se uite la el. Insa nici monahul nu s-a intors sa-l priveasca. Deodata bucatarul a inceput sa tremure din totul trupul lui. Atunci monahul l-a intrebat: „Bucatare, de ce tremuri?” Acela, fiind silit, a fost nevoit sa marturiseasca ca este diavol si s-a prefacut in om, ca sa-l urmareasca de aproape pe capitanul de talhari. De ce?
Talharul acesta avea un obicei bun: se ruga la Maica Domnului in fiecare zi. Si cum se ruga? Ii citea acatistul in fiecare dimineata. Acest obicei bun il dobandise de la mama sa, inca de cand era acasa copil mic, unde invatase pe de rost icoasele si condacele acatistului. Mai tarziu, dupa ce s-a facut mare, a luat-o pe un drum gresit si s-a facut talhar, dar cu toate acestea nu a lasat nici o zi fara sa rosteasca acatistul. Si astfel Maica Domnului se afla mereu langa el si-l pazea. Si-l pazea pentru ca Maica Domnului astepta o ocazie ca sa-l mantuiasca; astepta sa-l aduca la pocainta, sa-si schimbe viata si astfel sa-l mantuiasca.

Demonul in chip de bucatar a fost trimis si el de capetenia demonilor ca sa-l omoare si sa-i ia sufletul lui in iad. Insa nu putea, pentru ca-l impiedica rugaciunea catre Maica Domnului. Astepta si el o ocazie, atunci cand avea sa uite, chiar si o singura data, sa rosteasca acatistul. Atunci ar fi fost descoperit, fara ocrotirea Nascatoarei de Dumnezeu, ar fi pricinuit intre talhari vreo neintelegere in privinta impartirii prazilor, iar aceia, desigur la indemnul diavolului, l-ar fi omorat pe capitan si i-ar fi luat sufletul in iad. Insa Maica Domnului il apara; il apara datorita acatistului ei. Acel om era talhar, insa nu era ucigas. Desi viata lui era urata, rea, insa Dumnezeu, Care nu vrea moartea pacatosului, ci sa se intoarca si sa fie viu, si Care auzea rugamintile Preasfintei Sale Maici, i-a dat prilejul sa se mantuiasca. De indata ce capitanul de talhari a auzit aceasta marturisire a demonului-bucatar, intr-o clipa s-a luminat. Si-a dat seama de marile lui pacate si in acea clipa s-a pocait si s-a mantuit. Pocainta lui i-a miscat sufleteste si pe ceilalti talhari care, prin sfatuirile acelui monah sfant, cu totii au fost povatuiti la marea Taina a milostivirii lui Dumnezeu, adica la Taina Spovedaniei. Si dupa ce s-au indreptat in fapta, intorcand tuturor cele furate, toti talharii, dimpreuna cu capitanul lor, s-au calugarit. I-a mantuit rugaciunea Acatistului Maicii Domnului. 

RomaniaTV

Este anunţul momentului pentru milioane de români

Observatornews.ro

După clasa a zecea, Doru s-a angajat pe litoral ca ospătar. Câţi bani face din salariu şi tips