Ministrul Educației despre închiderea școlilor și problema abandonului școlar în contextul valului 5 al virusului COVID-19

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a vorbit marți seară, 11 ianuarie 2022, despre reluarea cursurilor în format fizic, înainte de valul 5 al pandemiei COVID-19. Acesta a declarat că nu există motive pentru închiderea școlilor, în ciuda lipsei de siguranță.

Sorin Cîmpeanu susține că regulile anti-COVID-19 sunt respectate cu strictețe în interiorul școlilor, chiar mai mult decât în alte părți. În ciuda acestui lucru, nu există nicio garanție că elevii nu se vor infecta, totuși acest lucru nu trebuie să conducă la închiderea unităților de învățământ.

Stirile PROTV

Cel mai mare furnizor de energie din România a fost achiziționat de o companie maghiară de stat. Ce va urma

RomaniaTV

Cine va primi toți banii lui Mircea Diaconu. Avea o avere frumușică. Surpriză în testament!

„Siguranță totală nu există. Apreciez, împreună cu Ministerul Educației și INSP care au spus că nu există motive pentru închiderea școlilor că, dacă se va ajunge la obligativitatea trecerii în online, trebuie să se facă în funcție de mai mulți parametri, inclusiv presiunea pe spitale”, a explicat ministrul Educației

Acesta a afirmat că este conștient că tulpina Omicron poate provoca mai multe îmbolnăviri, însă consideră că, în general, copiii nu dezvoltă forme grave. Explicația sa a fost că unii specialiști spun că noua variantă seamană mai mult cu o formă de gripă.

„Știți că în Franța am avut zile cu 350.000 de cazuri și ministrul Jean-Michel Blanquer, ministrul (francez) al educației, nu a închis școlile, deși și acolo diversitatea opiniilor este foarte mare. Nu le-a închis nici acum, nici înainte, asta la 350.000 de cazuri. Noi suntem la 8.000 de cazuri. Slavă Domnului, din fericire, cu varianta asta înțeleg că nici noi n-avem… și sper să rămânem în această situație, în care n-avem atât de multe cazuri grave care să genereze blocarea spitalelor”.

Referitor la viitorul an școlar, Sorin Cîmpeanu a anunțat că există posibilitatea ca acesta să înceapă mai devreme.

 „Ar putea începe mai devreme, posibil între 3 și 11 septembrie și ar putea să se termine mai târziu(…) va fi o perioadă de cursuri mai lungă, nu vă pot spune acum”, a declarat acesta.

Cât privește structura anului școlar aflat în desfășurare, aceasta nu se va modifica.

Nu putem să mutăm examenele naționale și nu vrem să mutăm examenele naționale de la datele cunoscute, Bacalaureat și Evaluare Națională, și atunci, dacă am fi obligați, vacanță forțată în niciun caz, intarea în online, de asemenea, generează pierderi”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

Tot ministrul Sănătății a spus că în momentul în care va fi o problemă, o presiune majoră pe spitale și pe secțiile de ATI, atunci abia se va lua în considerare și această măsură pe care s-o discute cu noi, cu Ministerul Educației, de trecere în online pentru o scurtă perioadă de timp a școlilor. Este o situație la care n-am ajuns și în care sper să nu ajungem”, a adăugat Sorin Cîmpeanu.

Problema abandonului școlar în România se agravează în contextul pandemic actual

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, afirmă că se teme de momentul în care va afla cifrele privind rata abandonului şcolar, având în vedere că în anul 2020, care nu a fost în totalitate afectat de pandemie, unu din patru copii din mediul rural a abandonat înainte de vreme şcoala.

Ministrul Educaţiei a afirmat, marţi seară, că rata abandonului şcolar era, în anul 2020, de 23% în mediul rural, unu din patru elevi renunţând la şcoală înainte de vreme.

„Îmi este efectiv teamă de momentul în care vom avea cifrele pe abandon şcolar după această perioadă de criză sanitară. Dacă era unu din patru, ne putem imagina cam unde suntem. Şi atunci, programul naţional de abandon şcolar, care este primul lucru care se face cu adevărat palpabil în România Educată, care presupune 543 de milioane de euro pentru finanţarea a 2.500 de şcoli care sunt cele mai vulnerabile din perspectiva abandonului şcolar, care presupun granturi de până la 200.000 de euro într-o şcoală (…) înseamnă o finanţare de circa 2000 de euro per elev”, a declarat Cîmpeanu.

El a susţinut că aceste fonduri pot asigura nu doar ore remediale, ci există posibilitatea unui al şaptelea tip de bursă sau asigurarea de cheltuieli cu diverse dotări ori chiar susţinerea financiară pentru tabere sau excursii pentru copiii care nu au posibilităţi.